Un conclav fără candidaţi puternici, cu privirile aţintite în afara Europei

Pentru conclavul care începe marţi, 12 martie, nu s-a detaşat niciun candidat puternic, deşi toate privirile sunt fixate asupra cardinalilor care reprezintă biserici dinamice şi tinere, precum cea africană şi latino-americană, iar mulţi asigură că viitorul papă nu va fi italian, din cauza scandalului 'Vatileaks', informează luni agenţia EFE.

Alegerea noului papă pare că va fi mai complicată decât la precedentul conclav. În 2005, din primul moment se evidenţiaseră cardinalii Joseph Ratzinger, Dionigi Tettamamzi şi Carlo María Martini, deşi acesta din urmă suferea de Parkinson.

În schimb, la conclavul de marţi nu se întrezăresc figuri care să iasă în evidenţă şi, în plus, potrivit observatorilor, Colegiul Cardinalilor este puternic divizat. Această divizare se reflectă - potrivit vaticaniştilor - şi în faptul că inclusiv în grupurile puternice, cum sunt în mod tradiţional italienii, americanii şi latino-americanii, opiniile sunt împărţite şi nu au, deocamdată, un candidat pe care să-l sprijine.

Furtul de documente confidenţiale aparţinând papei Benedict al XVI-lea, cunoscut sub numele de scandalul Vatileaks, ar putea afecta candidaturile italienilor, spun experţii, având în vedere că majoritatea documentelor dezvăluite fac referire la cazuri interne italiene şi la înfruntări între membri italieni ai curiei.

În ultimele zile, numeroşi cardinali care nu sunt italieni, îndeosebi americanii, au cerut informaţii detaliate legate de Vatileaks (publicarea de documente care dezvăluie intrigi şi confruntări în curia vaticană, dominată mai ales de italieni - n.r.). Potrivit observatorilor Vaticanului, se încearcă crearea 'unui front' cu latino-americanii şi africanii pentru a împiedica ca viitorul papă să fie italian sau din altă ţară din Europa, continent unde catolicismul pierde tot mai mult teren. În opinia lor, a sosit timpul ca Biserica să aibă un papă din Africa sau din America, unde se află jumătate din cei peste 1,2 miliarde de catolici din întreaga lume.
În acest sens, unul din cardinalii cu cele mai mari şanse este canadianul Marc Ouellet, în vârstă de 69 de ani, preşedinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină şi al Congregaţiei Episcopilor. Ouellet îi ştie pe toţi episcopii, în virtutea funcţiei sale, şi este considerat un mare cunoscător al tuturor bisericilor de pe continentul american, inclusiv a celor latino-americane.

Tot în această linie se încadrează şi 'papabilii' proveniţi din bisericile neeuropene precum brazilienii Odilio Pedro Scherer (63 de ani), arhiepiscop de Sao Paulo, şi Joao Braz de Aviz (65 ani), prefect al Congregaţiei pentru Institutele Vida Consagrada şi Sociedades de Vida Apostólica. În America de Nord se evidenţiază cardinalul de Boston, franciscanul Sean O'Malley, care s-a remarcat în lupta împotriva pederastiei din biserică.

Se mai evidenţiază şi africanii Peter Turkson - din Ghana, 64 de ani, care conduce 'ministerul' pentru justiţie şi pace al Vaticanului - şi Robert Sarah, din Guineea, de 67 de ani, preşedinte al Consiliului Pontifical Cor Unum, însărcinat cu acţiunile caritabile ale papei.

În ultimele zile a început să fie vehiculat şi numele cardinalului de Manila, Luis Antonio Tagle, de 55 de ani. Despre africani se spune că reprezintă biserici tinere pe un continent unde Biserica a crescut şi s-a maturizat, iar despre filipinez - că reprezintă ţara cu cel mai mare număr de catolici din Asia şi că este un mare fan al reţelelor sociale.

Italienii, dornici ca, după 27 de ani de pontificat ai polonezului Ioan Paul al II-lea şi aproape opt ai germanului Benedict al XVI-lea, Scaunul Sfântului Petru să revină unui cardinal italian, îşi îndreaptă privirile spre Angelo Scola, arhiepiscopul de Milano, de 71 de ani, cu o pregătire teologică solidă şi o amplă experienţă pastorală. Un alt italian apreciat de conaţionalii săi este Gianfranco Ravasi, de 70 de ani, 'ministru culturii' al Vaticanului şi promotor al dialogului 'Patio de los Gentiles', institut de papa Benedict al XVi-lea, pentru a impulsiona dialogul cu cei necredincioşi.

Atrage atenţia, de asemenea, şi numele austriacului Cristoph Schoenborn, de 67 de ani, discipol al lui Benedict al XVI-lea şi una din vocile cele mai critice împotriva cazurilor de pederastie. Schoenborn este considerat 'un mare elector', altfel spus capabil să conducă votul, la fel ca şi cardinalul camerlengo, italianul Tarcisio Bertone. Faptul că nu există candidaţi puternici a făcut ca lista'papabililor' să crească în loc să se reducă, iar în ultimele zile au apărut şi numele cardinalilor de Guadalajara (Mexic), Francisco Ortega Roble, şi cel al Budapestei, Peter Erdo.

Toţi cardinalii electori s-au grăbit să dea asigurări că nu sunt persoanele potrivite pentru a ocupa Sfântul Scaun şi păstrează discreţia pentru că nu vor să se adeverească zicala: 'Cine intră în conclav cu faimă de papă, iese cardinal'. Indiferent de cine va fi ales, noul papă va trebui să dea răspunsuri la teme care nu pot fi amânate, precum celibatul, hirotonirea femeilor, problema divorţurilor şi, mai ales, reforma Curiei.

AGERPRES