Vasile Pușcaș, fost negociator al României cu UE: ‘Liderii politici de la București au demonstrat încă o dată necunoașterea și incapacitatea ducerii negocierilor europene’
Dimensiune font:
Prof.univ.dr. Vasile Puşcaş, fost negociator şef al României cu Uniunea Europeană, spune că eşecul aderării României la Schengen a fost cauzat şi de o „abordare mai degrabă politicianistă” a subiectului.
„A devenit aproape un obicei la români de a căuta explicații pentru eșecurile înregistrate de națiune și de Țară în alte locuri decât în cele responsabile de deciziile privind soarta României. Recent, în 8 decembrie 2022, românii au trecut prin momente neplăcute când au aflat că, datorită opțiunii liderilor guvernului de la Viena, Consiliul JAI al Uniunii Europene a respins solicitarea României de a intra în spațiul Schengen, după aproape 16 ani de când devenise membru al UE și după încă un refuz al aceleiași instituții europene, în 2011. Mass-media și media socială din România au început imediat, ca la comandă, să blameze guvernul austriac, Viena și tot ce era legat de statul Austria pentru opoziția arătată față de România în amintitul Consiliu de la Bruxelles.
Aceasta, chiar dacă a votat contra României și Olanda! La București și în majoritatea orașelor românești erau făcuți răspunzători pentru eșecul răsunător al României principalii lideri ai guvernului cu sediul în Viena! Aceste întâmplări m-au dus cu gândul la un alt episod din istoria noastră națională și europeană. Era după martie 1918, după ce guvernul României a acceptat un armistițiu cu Germania și Austro-Ungaria, urmare a numitei păci de la Brest-Litovsk și a avansului armatelor Puterilor Centrale în teritoriul românesc.Atunci, generalul Averescu, unul dintre eroii români ai Primului Război Mondial, a hotărât să intre în viața politică pentru a trage la răspundere pe cei care nu au pregătit adecvat România, care i-au secătuit capacitățile de producție și rezistență, fiind dispuși chiar la sacrificarea României doar pentru a se salva ei, averile și familiile lor.
Este ușor de înțeles că generalul Averescu s-a referit la partidele politice care au guvernat România la începutulsec.al XXlea, la principalii lideri politici și statali care ar fi trebuit să fie trași la răspundere de popor. Cu sloganul “Răspunderea”, Averescu a și câștigat campania electorală din 1920, dar a pierdut guvernarea, la începutul anului următor, pentru că nu a îndrăznit să se atingă de Ion I.C.Brătianu și partidul lui liberal, de însuși regele Ferdinand. Astfel că, răspunderile au fost căutate în altă parte, cel mai adesea în exteriorul țării”, este de părere Vasile Puşcaş.
De ce şi-au făcut românii speranţe pentru aderarea la Schengen
„Tema extinderii Spațiului Schengen cu Croația, România și Bulgaria nu a fost discutată la București până când cancelarul Germaniei nu a amintit-o într-un discurs la Praga, în vara acestui an. Abia atunci liderii politici de la noi sau năpustit asupra subiectului, făcând din el o tolbă de aspirații pentru poporul român și o competiție neloaială pentru „eroism” partidist și chiar personal. Imediat au apărut evaluări de partid și chiar guvernamentale care apreciau că acum România era foarte bine pregătită „tehnic”(?!), fiind susținută de toate statele Spațiului Schengen, de instituțiile Uniunii Europene pentru a intra în aria menționată.
Mă întreb dacă n-or fi existat la București și interogări prin care să fie luat în seamă scenariul că Germania și Franța au considerat că era bine ca în zona Schengen să intre Croația, iar dacă vor fi capabile a-și susține interesul și Bulgaria, România? Mai ales că au apărut contestări dinspre Olanda, Suedia și apoi Austria, receptate de liderii României cu o superficialitate înspăimântătoare. Răspunsul politicienilor de la București a fost de tip politicianist, noi asistând la o întrecere între partide, îndeosebi cele de la guvernare, care să-și asume meritele cele mai mari ale intrării României în Spațiul Schengen.
Comentatorii și analiștii „de casă” le-au ținut isonul, creându-se percepția că suntem într-un festival de glorificare a iubiților conducători. Nu la fel a procedat Croația care, deși era prima preferință între cele trei state, a procedat la o negociere sistematică a interesului ei, nu doar la Viena, ci și la Munchen, Berlin, Budapesta etc., chiar dacă știa că are susținerea unor „sponsori” foarte influenți. Pe când politicienii români s-au mobilizat doar în ultimele două săptămâni înaintea reuniunii Consiliului JAI într-o campanie disperată și penibilă de a obține votul contestatarilor olandezi, suedezi și austrieci. Se știe că pentru astfel de decizii este necesară unanimitatea voturilor statelor membre și că o singură exprimare negativă scoate statul aspirant de la intrarea în Spațiul Schengen.
Dar la București se declama patriotard că țara noastră avea susținerea tuturor statelor votante și a instituțiilor europene și că în mod sigur, de data aceasta, România va intra în zona Schengen. În realitate, atât discursul politic de la București cât și acțiunea autorităților și guralivilor noștri politicieni dovedeau o crasă necunoaștere a gestionării afacerilor europene și mecanismelor decizionale de la nivel european. România se comporta ca un actor aflat întâmplător pe calea europeană, neștiind exact cum a ajuns acolo și ce vrea. Iar aceasta după aproape 16 ani de când România este membru al Uniunii Europene!”, a mai spus profesorul universitar.
Mai negociază România aderarea la Schengen? Vasile Puşcaş: Nu s-a detectat o strategie limpede
„Liderii politici de la București au demonstrat încă o dată necunoașterea și incapacitatea ducerii negocierilor europene,resubliniind percepția că la acest capitol suntem periculos de înapoiați între statele membre ale Uniunii Europene.Tratatul de Aderare(Art.4) prevede angajamentul României de a aplica integral dispozițiile acquis-ului Schengen și pașii care trebuiau făcuți pentru intrarea în Spațiul Schengen. Este menționat clar că, după evaluarea stadiului pregătirii de către Comisia Europeană și aprobarea raportului acesteia în Parlamentul European, statele membre ale Spațiului Schengen efectuează propria analiză a modului cum statul aspirant a aplicat acquis-ul Schengen, desigur în funcție de percepțiile și poziționarea lor față de problematica generată ariei și interesului lor.
Ori, în acest proces este nevoie nu doar de „discuție comprehensivă”, ci de o veritabilă negociere prin care statul candidat să argumenteze cum își armonizează interesele cu zona Schengen și cu fiecare stat membru al acesteia, deoarece adesea subiectul este conectat aspectelor Pieței Interne, dar și siguranței publice și securității naționale. Ultima fază este cea a votului cu unanimitate în Consiliul JAI, nu de puține ori lucrurile limpezindu-se chiar în timpul lucrărilor acestuia.
O astfel de negociere este un proces sistematic, de durată, bine coordonat și cu implicarea mai multor categorii de actori, în primul rând guvernamentali, fiind urmată o strategie coerentă și transparentă, implicând și informarea corectă a publicului. Este tocmai ceea ce a lipsit în abordarea recentei tentative a României de a intra în Spațiul Schengen. Nu s-a detectat o strategie limpede de acțiune și negociere, fiind ușor de constatat o abordare mai degrabă politicianistă și doar cu câteva zile înainte de data Consiliului JAI existând semnale firave de negociere europeană.
O astfel de politizare a și permis cancelarului austriac și ministrului de interne de la Viena să accentueze asupra unor mesaje cu iz politic și electoral deplasate, pentru ași urmări propriul joc și interesîn luptele de putere din interiorul Austriei. Ce-i drept, cu sprijinul Partidului Popular European care s-a asociat astfel și acțiunii celor care urmăreau decredibilizarea instituțiilor și politicilor europene”, a mai spus acesta, conform dcnews.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau