VIDEO Cernobîlul, mistuit de incendii forestiere, la împlinirea a 34 de ani de la cel mai mare accident nuclear

 

Incendiile, care afectează de câteva săptămâni zona nelocuită de lângă Cernobîl şi din alte părţi ale Ucrainei, sunt amplificate de vântul puternic, având o explicație și în secetă, după o iarnă lipsită de căderi semnificative de zăpadă.

Pompierii din zona Cernobîl, mobilizați de la începutul lunii, s-au concentrat duminică asupra izolării a două focare de arbori fumegând şi mărăcinişuri, a precizat Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă, într-un comunicat.

 

Experţii de mediu au exprimat temeri că focul ar putea răscoli cenuşa radioactivă din sol, iar fumul potenţial contaminat s-ar putea îndrepta spre Kiev, situat la numai 100 de kilometri de centrală.

 

De altfel, zilele trecute, Kievul a fost acoperit de un nor gros de fum, devenind cel mai poluat oraș din lume, în clasamentul celor mai poluate orașe stabilit de IQAir, societate specializată în tehnologia calității aerului, cu sediul în Elveția. Autorităţile au spus că sursa poluării sunt incendiile din regiunea vecină Jitomir, dar au asigurat că nivelul de radiaţii în capitală se situează în limite acceptabile. Radiaţia de fond la Kiev este "stabilă" şi nu depăşeşte "valorile permise", a susținut duminică Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă, reluând o evaluare pe care a făcut-o în cursul săptămânii.

 

Reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl s-a supraîncălzit şi a explodat la 26 aprilie 1986, contaminând, conform unor estimări, până la trei sferturi din Europa. La început, URSS a trecut sub tăcere catastrofa nucleară, dar, după alerta dată de Suedia care identificase particule radioactive aduse din partea de est a URSS, Moscova a început evacuarea de urgenţă a sute de mii de oameni. O zonă vastă, care acoperă peste 2.000 de km2, a rămas nelocuită.

"În această zi, ne înclinăm în faţa amintirii binecuvântate a acestor eroi care au salvat viitorul de pericolul radiaţiei", a afirmat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care - însoţit de premierul Denis Şmâgal - s-a deplasat în zona centralei Cernobâl pentru a-i comemora pe lichidatorii accidentului de la Cernobâl. Cei doi înalţi oficiali au depus flori la monumentul dedicat eroilor Cernobâlului, situat în apropierea reactorului nuclear care a explodat în 1986 şi au păstrat un minut de reculegere.

 

"Dezastrul de la Cernobîl a fost, fără exagerare, un dezastru la scară mondială. Dezastrul serveşte nu doar ca o lecţie amară a trecutului recent, ci de asemenea este un avertisment pentru viitor. Planeta Pământ este leagănul şi casa întregii omeniri, iar păstrarea ei este responsabilitatea fiecărei persoane şi datoria comună a tuturor naţiunilor", a spus preşedintele Ucrainei.

 

El şi-a exprimat "respectul profund" faţă de pompieri şi alte persoane care lucrează în prezent în zonă pentru a "proteja aceste terenuri de noi catastrofe naturale".

 

Autorităţile ucrainene au dat asigurări că incendiile actuale nu pun în pericol structurile critice ale centralei accidentate de la Cernobîl, în special sarcofagul izolator din oţel şi ciment care acoperă zona reactorului distrus.

 

În iulie 2019, la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pus în funcţiune un nou sarcofag, care ar trebui să dureze cel puţin 100 de ani.