Șoferii care încalcă legea identificați și sancționați automat printr-un sistem cu sute de camere și radare. De ce nu poate funcționa în acest moment
Dimensiune font:
În urmă cu o lună de zile Guvernul Ciucă a aprobat Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobată Strategia Națională de Siguranță Națională pentru anii 2022-2030, finanțată prin PNRR și POT, și prin care autoritățile vor să reducă cu 50% numărul victimelor accidentelor rutiere
Sistem cu sute de camere video și radare mobile
În urmă cu aproape o lună de zile Guvernul Ciucă a aprobat Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022 – 2030, unul din jaloanele asumate prin PNRR prin care România urmărește să reducă cu 50% numărul victimelor accidentelor rutiere față de anul 2019. Încă de la aderarea la Uniunea Europeană țara noastră s-a aflat mereu pe primul loc în ceea ce privește numărul deceselor provocate de accidentele rutiere, cu o medie de 93 de morți la un milion de locuitori, medie mai mult decât dublă față de media europeană.
Printre o serie de măsuri ce urmează să fie implementate în următorii ani una dintre cele mai importante vizează operaționalizarea unui sistem automat de detecție, procesare şi sancționare a abaterilor de la regulile circulației rutiere. Concret, sancționarea automată a șoferilor ar urma să se bazeze, după cum apare în strategia rutieră, pe un sistem integrat, cu nu mai puțin de 300 radare mobile și 500 camere video.
Potrivit strategiei elaborate de către Ministerul Transporturilor alături de Poliția Română acest sistem automat pentru detecția, procesarea și sancționarea abaterilor trebuie implementat în perioada 2022-2024 iar doar costurile camerelor video, a celor 300 de radare și a 1.000 de limitatoare de viteză se ridică la peste 35 de milioane de euro. Potrivit documentului citat prețul unei camere video, inclusiv al softului relevant, este de 62.500 de euro, iar al unui radar mobil de 12.500 de euro.
Specialiștii din domeniu susțin încă că pentru a putea operaționaliza acest sistem complex este necesară și modificarea legislației astfel încât șoferii să poată fi amendați pe baza imaginilor înregistrate de aceste camere.
„La acest moment avem o prevedere care spune că sancțiunile contravenționale la regimul rutier se pot constata prin mijloace tehnice certificate. Ceea ce înseamnă că dacă avem o cameră montată, cum aveam acele rampe cum aveam în urmă cu vreo 15 ani era suficient ca să putem să aplicăm sancțiuni. Însă această formă pe care o avem în lege este insuficientă.
Poliția, de exemplu, pe tot ceea ce înseamnă Cod rutier nu poate să sancționeze subiectul contravenției decât după ce-l cunoaște. Adică, dacă mașina aparține unei persoane care a fost văzută trecând pe culoarea roșie a semaforului poliția trebuie să trimită o adresă proprietarului, să-ș întrebe cine a condus mașina în data de x, la ora y – în cazul în care refuză, primește proprietarul o amendă, dar persoana care a condus mașina scapă și nu suportă consecințele suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice.
Deci mulți își vor permite să încalce legea, și atunci, din această perspectivă, avem nevoie de două modificări importante la fel cum se regăsesc în legislațiile a celorlalte state europene în sensul de a avea posibilitatea ca prin astfel de dispozitive să putem să aplicăm sancțiunea proprietarului autoturismului în mod automat. Mai departe acesta își asumă cui a dat mașina, când și în ce condiții”, a declarat Cosmin Andreica, liderul sindicatului polițiștilor Europol.
Potrivit acestuia modificările trebuie să vizeze și posibilitatea ca șoferii care încalcă limita de viteză să fie amendați, și subliniază că aceștia pot fi identificați și în acest moment prin sistemul ce măsoară viteza medie a unei mașini pe o anumită porțiune de drum.
„În al doilea rând avem nevoie de niște modificări care să vizeze viteza medie pe un tronson de drum. Acum, în acest moment, există niște camere montate de către compania de drumuri naționale, de exemplu, pe autostradă și care pot monitoriza viteza de deplasare a autoturismelor între două puncte.
De exemplu punctul A și punctul B, situate la o distanță de 2 kilometri, și știind momentul la care un autoturism a trecut prin punctul A și apoi prin punctul B, aflăm viteza medie de deplasare. La fel și în acest caz, teoretic, dacă ai depășit viteza legală ar trebui să se poată aplica o sancțiune. La acest moment acest lucru nu este însă posibil, aceste camere care există de câțiva ani buni nu pot fi folosite”, a mai precizat Cosmin Andreica.
Sistem ineficient fentat de șoferi
Introducerea noului sistem automat de detectare și sancționare a abaterilor ar veni astfel să rectifice o situație cu care polițiștii se confruntă de ani întregi: lipsa unor prevederi clare care să le permită sancționarea șoferilor filmați atunci când încalcă regulile de circulație.
„Știm cu toții câte situații au fost, câte tertipuri avocățești au apărut cu privire la acest lucru. De exemplu, a fost prins cu 150 km/h în localitate, nu a oprit la semnalul polițistului, s-a deplasat acasă iar polițistul a trimis amenda la proprietarul mașinii, care, în multe cazuri este o persoană juridică.
Când poliția solicita apoi date cu privire la identitatea persoanei, firma spunea că a avut un client din Ucraina, Igor Dodon să spunem, care a venit în România pentru o zi și i-a pus la dispoziție un autoturism fără să știe vreun element de identificare, CNP, data nașterii. Și atunci totul rămânea în aer, deși toată lumea știa că nu a fost niciun Igor Dodon. Practica a devenit des întâlnită și cel mai simplu răspuns ar fi să sancționăm direct proprietarul autoturismului și atunci toată lumea va avea grijă cui împrumută mașina. Tot ceea ce este nevoie este voință politică”, a precizat, pentru FANATIK, Cosmin Andreica.
Mai mult, potrivit acestuia, în acest moment în România se aplică automat două amenzi pe baza identificării video și scanării numărului de înmatriculare, fapt ce demonstrează oportunitatea acestor modificări necesare implementării noului sistem.
„Astăzi, singurele două contravenții care se pot aplica direct proprietarilor autoturismelor sunt nerespectarea obligației de a achita taxa de drum, deci nu contează că la volan e x, y sau z, proprietarul mașinii este sancționat. Și cei de la compania de drumuri au posibilitatea ca în momentul în care scanează numărul automat să fie interogată baza de date de către soft și să-i vină amenda. El doar verifică și dă un click, nu mai face absolut nimica. A doua sancțiunea este pentru RCA, că nu ai răspunderea civilă auto, indiferent de cine conduce mașina, sancțiunea se aplică direct proprietarului.
Și atunci cred că ar fi oportun să avem aceste modificări legislative, să introducem și sancțiunile pentru viteza medie înregistrată pe un sector de drum cu dispozitive tehnice certificate și omologate, pe care deja le avem în funcțiune și doi, să avem posibilitatea să aplicăm pentru situațiile constatate de aceste camere sancțiunile direct proprietarilor autoturismului”, a subliniat Cosmin Andreica.
Parapete de beton pe drumurile cu patru sensuri
Strategia pentru siguranța rutieră include și alte măsuri, precum introducerea unui rating de siguranţă a infrastructurii rutiere, ca mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, dar și operaționalizarea unui sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind starea drumurilor sau situațiilor ce pot reprezenta un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere. Totuși, circa două treimi din suma alocată acestei strategii este dedicată construcției de pasaje rutiere, asemenea celor de pe DN1, dar și pentru 100 de pasaje subterane pietonale și pasarele.
Strategia reprezintă și o schimbare de paradigmă prin trecerea la un „sistem sigur”, abordare potrivit căreia „decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură”. Paradigma „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, acceptând că oamenii fac greșeli, însă susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane: o construcție optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor.
Cristian Andrei, Direcției de Siguranță a Circulației și Monitorizare Trafic în CNAIR, a anunțat marți în Parlament că au fost montate parapete din beton între sensurile de mers pe aproximativ 500 din cei 607 kilometri de drumuri cu patru benzi din România, un sistem ce ar trebui să ducă la scăderea accidentelor cu 35% pe aceste sectoare de drum. În plus, va urma montarea unor dispozitive pentru protecția în cazul unui impact cu pomii de pe marginea drumului, potrivit Economedia.
„De anul viitor veți vedea pe rețeaua de drumuri naționale un dispozitiv de protecție la pomi. Nu o să mai fie nevoie de defrișări pentru a asigura protecția șoferilor și a pasagerilor. În perioada 2017 -2020 am amplasat peste 400 de kilometri de parapet metalic și 150 atenuatori de impact pe Autostrăzi și pe Drumurile Naționale.
Vom folosi finanțările din PNRR și POT pentru a crește achizițiile pentru siguranță rutieră. În privința drumurilor cu 4 benzi, din 2012 până în prezent am reușit să montăm aprox. 500 de kilometri de separatoare de sens din beton pe totalul de 607 kilometri. Acest tip de separator ne aduce o scădere a numărului persoanelor decedate pe aceste sectoare cu 35 % este o cifră foarte bună. Am redus aproape în totalitate accidentele frontale pe drumurile cu patru benzi. În plus, montarea separatoarelor nu a dus la creșterea vitezei de circulație”, a declarat Cristian Andrei.
Potrivit ultimei statistici oficiale a Poliției Române, anul trecu în țara noastră s-au produs 6.273 accidente rutiere grave, în care 1.646 de persoane și-au pierdut viața iar 5.484 au fost rănite grav. Astfel, în medie, în fiecare zi a anului s-au produs 17 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 15 persoane.
Neadaptarea vitezei la condițiile de drum şi traversarea neregulamentară de către pietoni rămân au fost cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave. Următoarele cauze în ordinea frecvenței lor de manifestare sunt: abaterile bicicliștilor, neacordarea de prioritate pietonilor și neacordarea de prioritate vehiculelor.
Un element de noutate pe care-l aduce această strategie privind siguranța rutieră este costul general pe care-l aduc societății aceste accidente rutiere. Astfel, potrivit documentului citat costurile sociale generate de către accidentele rutiere este de aproximativ 2% din PIB, cu un cost total al accidentelor soldate cu persoane decedate de 1,8 miliarde de euro și 1,4 miliarde de euro, costurile totale în cazul accidentelor grave. Potrivit acestei strategii costul social mediu al unui rănit grav este de circa 150.000 de euro, iar în cazul unei persoane decedate acest cost ajunge la aproape 1 milion de euro.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau