Ziua Școlii Ardelene. 11 octombrie 1754 - Inaugurarea primelor școli cu predare în limba română din Transilvania

Dimensiune font:

| 12-10-2023 00:41

11 octombrie este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice în limba română. Pe 11 octombrie, conform unei legi adoptate de Parlamentul României in 2014, în România este Ziua Școlii Ardelene, marcându-se astfel inaugurarea primelor școli cu predare în limba română din Transilvania. Manifestarea are caracter național, fiind o sărbătoare publică, dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale și politice promovate de mișcarea cunoscută sub numele de Școala Ardeleană.

Reprezentanții de marcă ai Școlii Ardelene au fost Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu.

Școala Ardeleană a fost o importantă mișcare culturală generată de unirea Mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Catolică, act în urma căruia a luat naștere Biserica Româna Unită cu Roma, Greco-Catolică. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvaneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoașterea națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania.

O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba romană, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda.

Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.

La 11 octombrie 1754 este ziua in care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de infiintare a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, spunând: „Școala de obște va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetățenie, de cântare și de scrisoare, nici o plată de la ucenici așteptându-se”.

Cele mai importante lucrări publicate de reprezentanții Școlii Ardelene sunt: Istoria și întâmplările românilor de Samuil Micu Klein, Hronica românilor și a mai multor neamuri de Gheorghe Șincai, Istoria pentru începutul românilor în Dachia de Petru Maior, De originibus populorum Transylvaniae de Ion Budai-Deleanu, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae de Samuil Micu Klein (în colaborare cu Gheorghe Șincai,

Samuil Micu a elaborat prima gramatică românească tipărită și prima editată cu caractere latine). Istoricii Școlii Ardelene au jucat un rol important în acumularea dovezilor pentru susținerea egalității în drepturi a românilor din Transilvania cu celelalte națiuni ale Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană.

Studiile lor au urmărit să dovedească latinitatea limbii române, și originea nobilă a poporului român. Membrii Școlii Ardelene au pus problema adoptării alfabetului latin în locul celui chirilic, în ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologică și se cerea eliminarea elementelor nelatine din limbă). Trăsătura fundamentală a Iluminismului Școlii Ardelene constă în solida argumentație istorică, filologică și demografică a latinității românilor care erau demni de drepturile spirituale, politice și sociale ale „națiunilor" transilvănene.