Leonardo Badea (BNR): Redresarea economică și evoluția crizei sanitare - pericolul valului patru

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 26-07-2021 11:41

 

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:


„Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex aflat într-o

continuă evoluție determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv

prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

Știm cu toții că în această perioadă incertitudinea este termenul care definește cel mai bine

mediul în care se fac estimări sau se realizează planuri pentru viitor. Totodată, suntem într–o

situație ce reclamă un răspuns solidar care să combată efectele crizei, dar și să consolideze

structura economiei și țesutul social. Natura amenințării cu care ne confruntăm evidențiază

foarte clar că nicio țară nu va fi pe deplin ferită de virus până când nu se va reuși asigurarea

siguranței sanitare la nivel global, ceea ce din păcate este într-adevăr foarte dificil, nu doar

din perspectiva efortului financiar, ci mai ales pentru că necesită schimbare de mentalități și

depășirea unor bariere culturale. Succesele locale de vaccinare nu vor fi suficiente pentru a

proteja țările în mod individual de potențiale focare ulterioare, în special în cazurile de noi

variante, la fel cum în multe țări situația nu este omogenă nici măcar din perspectivă

regională (a se vedea experiența recentă a Spaniei).

Cu toate că la începutul verii aveam motive de optimism, evoluțiile din ultimele zile ne arată

că virusul rămâne un adversar redutabil și surprinzător. Deja apar tot mai vizibile semnele

unui nou val pandemic, valul al patrulea, care era estimat că s-ar putea manifesta mult mai

târziu, la începutul toamnei. În țări precum Franța, Israel, Cipru sau China statistica zilnică a

cazurilor de noi infectări cu coronavirus sugerează că deja valul patru este prezent. Întrebările

de maximă actualitate sunt care va fi amplitudinea acestui val și daca efortul de vaccinare de

până acum este suficient pentru a-i diminua amplitudinea de manifestare. Îngrijorarea este

firească având în vedere gradul mai ridicat de contagiozitate al variantei Delta a virusului.

Continuă așadar cursa contracronometru pentru îmbunătățirea ratei de vaccinare, singura

soluție care reduce în ansamblul populației incidența riscului de a dezvolta forme grave ale

bolii, permițând păstrarea unui nivel mai redus al restricțiilor de activitate și de circulație.

Dificultățile create de evoluția pandemiei se suprapun peste o serie de provocări deja

existente care afectează viața persoanelor și mersul economiei, precum îmbătrânirea

populației, creșterea poluării, migrația, tensionarea mediului geopolitic, amplificarea

inegalității. Acestea fac și mai complicată găsirea de soluții și gestionarea resurselor necesare

pentru implementarea lor. Trăim așadar o perioadă cu multe riscuri, atât pe termen scurt, cât

și mediu. Una dintre întrebările chinuitoare este dacă acestea vor conduce în viitorul

previzibil la o criză economică de mari dimensiuni, care sa urmeze crizei pandemice?

Pornind de la aceasta întrebare apar altele legate de modul în care autoritățile statale răspund

pentru a o preîntâmpina apelând la pachete de susținere economică fără precedent. Ajungem

din nou la nevoia de solidaritate între țări, pentru că anvergura fără precedent a măsurilor de

susținere a unei redresări economice rapide generează datorii uriașe, care nu vor putea fi

gestionate favorabil fără o creștere sustenabilă globală și de lungă durată, scenariu greu de

imaginat dacă multe dintre economiile lumii rămân în urmă.

 

Provocări care afectează evoluția economiei

Situație actuală de incertitudine este generată în principal de evoluția greu de previzionat a

pandemiei, dar este sporită și de modul în care celelalte provocări amintite anterior vor

transforma societatea și economia: criza climatică, criza demografică din majoritatea statelor

dezvoltate, problema migrației, creșterea accelerată a datoriilor, pericolul inflației, reașezarea

echilibrelor geopolitice, modificarea structurii țesutului social și erodarea clasei de mijloc,

simultan cu creșterea inegalității, semnalele de re-emergență a amenințărilor teroriste și

dificultatea controlului armelor și substanțelor periculoase în contextul nevoii protejării

libertăților individuale etc.

Dincolo de aspectele pragmatice, toate acestea generează și reacții emoționale importante

pentru mersul economiei, deoarece influențează comportamentele consumatorilor și ale

mediului de afaceri (investitorilor). Într-o analiza sintetică a principalelor amenințări la

adresa economiei, care au fost comentate în spațiul public, putem identifica zece provocări

care afectează intensitatea și durata revenirii economice.

 

1. Stoparea degradării mediului și tranziția către o economie mai puțin poluantă

care necesită costuri ridicate în multe sectoare de activitate (care se vor transmite

în final asupra consumatorilor și vor exercita presiuni inflaționiste), investiții majore

și o potențială reașezare a pieței muncii. Din fericire, obiectivele climatice

generează și oportunități de dezvoltare. Inovarea, digitalizarea, adaptarea proceselor

au devenit pârghii pentru companiile de succes care au găsit soluții de a se adapta la

restricțiile impuse de lupta împotriva pandemiei dezvoltând servicii și produse noi sau

adaptate condițiilor curente de pe piață.

 

2. Persistența amenințării creșterii șomajului (în multe economii dezvoltate) sau a

unei reașezări anevoioase a pieței muncii. Atât schimbările tehnologice, adaptarea

economiei la obiectivele climatice, cât și modificările structurale induse de criza

pandemică determină reduceri importante de locuri de muncă în unele domenii (în

urma diminuării activităților respective sau a automatizării și digitalizării proceselor).

Aceasta implică nevoia de reconversie profesională și absorbție a forței de muncă

astfel disponibilizate în domeniile aflate în dezvoltare, lucru de foarte multe ori dificil

mai ales pentru persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare. În multe jurisdicții,

piața muncii este prea rigidă pentru a facilita o astfel de ajustare rapidă care ar fi atât

în beneficiul angajaților cât și al competitivității și creșterii economice. Totodată

trebuie menținut un echilibru între nevoia de flexibilitate și cea de protecție a

angajaților vulnerabili. Pe termen lung, pentru un buget public deja împovărat, va fi

întotdeauna mai eficientă o cheltuială (pe termen scurt) pentru susținerea reconversiei

profesionale (care în viitor ar conduce indirect la creșterea încasărilor din taxe pe

activitatea economică generată de angajatul reconvertit profesional) decât una pe

termen lung pentru protecție socială. În plus, efortul susținerii cheltuielilor de

reconversie poate fi împărțit între stat și viitorul angajator printr-un parteneriat corect

și transparent.

 

3. Sărăcirea populației, la nivel global. Conform unui raport al Băncii Mondiale din

octombrie 2020, tendința de creștere a sărăciei înregistrată în anul 2020, ca efect al

crizei pandemice, se menține și în 2021, iar numărul persoanelor afectate de acest

flagel va spori cu o valoare cuprinsă între 115 și 150 milioane. Anterior, în ultimele

trei decenii, singura altă creștere a numărului global de persoane afectate de sărăcie

provocată de o criză s-a consemnat pe parcursul crizei asiatice (atunci numărul

persoanelor afectate de sărăcie extremă a crescut cu 18 milioane în 1997 și cu alte 47

milioane în 1998). Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme urma un trend

descendent pe termen lung și se anticipa că ar fi urmat să scadă cu 7,9% în 2020.

Efectele economice ale apariției și propagării noului virus au condus la o inversare

nefavorabilă a acestui trend, astfel că noile estimări ale ratei de sărăciei extreme se

plasează între 9,1% și 9,4% din populația lumii în acest an. Sărăcirea populației,

accelerată cu precădere în anumite zone ale globului ca efect nu doar al pandemiei ci

și al conflictelor militare sau etnice locale ori a unor factori specifici zonali, poate

conduce printre altele la amplificarea fenomenului migrației ce aduce cu sine întreg

tabloul de efecte economice și sociale, pozitive și negative, de la o extremă la alta.

 

4. Inegalitatea între nivelurile de dezvoltare economică a statelor lumii devine o

problemă în adoptarea măsurilor de redresare economică. Trebuie utilizate programe

flexibile care să țină seama de recuperarea decalajelor existente, care s-au accentuat

pe perioada crizei. Efectele economice ale pandemiei s-au manifestat neomogen,

inclusiv în interiorul granițelor naționale, ca urmare a structurii diferite a nucleelor

economice regionale. Ca de fiecare dată în timpul unei crize, cel mai mult au avut de

pierdut zonele deja aflate în urmă din perspectiva dezvoltării economice, cu acces mai

dificil la finanțare, mai puțin diversificate pe tipuri de activități, cu grad mai redus de

înglobare a tehnologiilor moderne și orientate preponderent către activități ce implică

un grad mai mare de interacțiune. Creșterea inegalității reduce potențialul de

recuperare economică post pandemică deopotrivă pentru că menține un nivel de

subutilizare a factorilor de producție în zonele afectate, plafonează cererea potențială

și blochează resurse publice.

 

5. Piețele de capital sunt în continuare decuplate de evoluția economiei reale.

Combinația de ampli stimuli fiscali și monetari necesară pentru a susține prin măsuri

active economia și pentru a combate efectele șocului pandemic a alimentat în

continuare creșterea prețurilor activelor financiare (ce putea fi observată încă anterior

crizei), iar nivelul în continuare redus al dobânzilor reale (de cele mai multe ori

negative) a întreținut comportamentele de căutare a randamentelor mai ridicate oferite

de investițiile speculative (de asemenea pre-existent), reducând aversiunea la risc a

majorității categoriilor de investitori.

Totodată, deși șocul pandemic inițial a generat o prăbușire a prețurilor acțiunilor,

optimismul cu privire la efectul favorabil al măsurilor de suport asupra performanței

companiilor listate a făcut ca indicii bursieri să recupereze rapid și chiar să

consemneze, în multe cazuri, noi maxime istorice. În anul 2020, economiști celebri

precum Robert Shiller sau Paul Krugman au afirmat că evoluțiile bursiere din anul

respectiv, caracterizate prin creșterea prețurilor acțiunilor sunt dificil de explicat doar

prin elementele fundamentale ale analizei bursiere.

Riscul pe care îl induce decuplarea de fundamentele evoluției pieței de capital este

acela că o spargere a bulei speculative ar putea conduce la creșterea bruscă și masivă

a aversiunii la risc cu efecte simultane de scădere a lichidității (care așa cum am văzut

în toate crizele este vitală pentru funcționarea economiei), de reducere a investițiilor,

de creștere a primelor de risc (deci a costului datoriilor) și, într-o oarecare măsură

(mai mult în țări dezvoltate cu tradiție bursieră îndelungată), de afectare a avuției nete

a populației (ceea ce influențează negativ comportamentul de consum și capacitatea

de menținere a serviciului datoriei – deci o potențială creștere a creditelor

neperformante).

 

6. Avântul spectaculos al pieței criptoactivelor accentuează riscurile la adresa

stabilității financiare, pentru că o eventuală spargere a bulei speculative pe acest

segment s-ar putea propaga rapid la nivelul pieței de capital, interconexiunile dintre

cele două fiind tot mai importante, alimentate atât de factori comportamentali, cât și

de fluxuri economice reale (de exemplu, portofoliile semnificative de active

financiare tradiționale deținute de emitenții de stable coins).

Piața insuficient reglementată a criptoactivelor reprezintă deja un pericol prin nivelul

mare de volatilitate și prin opacitatea mecanismelor pentru investitorii obișnuiți. Este

evident faptul că această piață a oferit câștiguri fără justificare economică, iar

fenomenul comunicării prin social media amplifică atractivitatea acestor instrumente,

ele apărând ca adevărate motoare ale îmbogățirii imediate. Mulți dintre cei care

investesc în criptoactive nu înțeleg conținutul acestora și riscurile la care se expun. Și

ceea ce este cel mai important, confundă utilitatea economică și socială a

tehnologiilor care stau la baza criptoactivelor cu valoarea economică a acestora. În

vreme ce tehnologiile își dovedesc deja eficiența și aplicabilitatea în multe domenii

ale economiei reale și chiar ale sistemului financiar (creșterea rapidității tranzacțiilor,

reducerea costurilor, securitate sporită, reducerea erorilor umane etc.), activele în sine

au, în cele mai multe cazuri, doar valoarea efemeră și subiectivă care rezultă din

interacțiunea cererii cu oferta pe piață, fără a avea fundamentul unor fluxuri financiare

viitoare provenind din profituri economice reale. Unii economiști afirmă ca ne aflăm

în fața unui joc piramidal și în final, în momentul la care bula se va sparge, chiar a

unui joc cu sumă nulă, respectiv suma profiturilor realizate de-a lungul timpului de

vânzători va fi echivalentă cu pierderea celor care se vor afla în posesia acestor active

la momentul (ipotetic) al crahului. Autoritățile de reglementare financiară sunt

preocupate de riscurile pentru consumatori și potențial pentru sistemul financiar în

ansamblu generate de criptoactive, dar crearea unui cadru adecvat de supraveghere a

acestora este încă în stadiu incipient.

 

7. Reapar la orizont perspective de amplificare a volatilității prețurilor.

Creșterea masei monetare în economiile dezvoltate ca urmare a injecțiilor de lichiditate ale

băncilor centrale, creșterea consumului imediat după relaxarea restricțiilor alimentat

de eliberarea unei părți din economiile suplimentare realizate de o parte a populației

în perioada de lock-down și de impulsul fiscal pozitiv, coroborate cu rigiditatea de

ajustare a ofertei din cauza blocajelor în lanțurile de aprovizionare sunt elemente ce

au un puternic impact asupra prețurilor din economie.

Dincolo de discuțiile privind persistența sau caracterul tranzitoriu, de estimările

privind amplitudinea și durata puseului de creștere a prețurilor (pe anumite segmente

ale pieței, la nivel global), a structurii și naturii exogene sau endogene a factorilor care

o generează, aceasta este totuși o realitate incontestabilă a perioadei actuale.

Revenirea fenomenului inflaționist, deocamdată aparent temporară, se observă

inclusiv în țări din Europa Centrală și de Est: Polonia sau Ungaria se confrunta deja

cu evoluții ascendente ale prețurilor care au generat ajustări de politici. Spre exemplu,

în Ungaria guvernul a intervenit pentru a încerca să împiedice o scumpire a

materialelor de construcții și a impus o taxa de 90% pe profitul rezultat din vânzările

unor categorii de materiale și resurse peste prețurile de referință stabilite.

Deși este probabil că băncile centrale din țările dezvoltate vor menține o politică

monetară relaxată în perioada următoare, pentru a nu afecta recuperarea economică

post pandemică, creșterea volatilității prețurilor rămâne un factor negativ pentru firme

pentru că reduce predictibilitatea privind evoluția viitoare a afacerilor și poate

constitui o frână pentru investiții, chiar dacă finanțarea acestora rămâne ieftină și

facilă (dat fiind nivelul redus al dobânzilor reale). Am fi tentați să credem că, prin

flexibilitatea pe care băncile centrale importante o arată față de evoluția pe termen

scurt a inflației (menținând un cadru monetar stimulativ - în esență dobânzi reduse și

lichiditate ridicată), condițiile rămân foarte favorabile pentru mediul de afaceri.

Totuși, acest element de impredictibilitate pe care îl presupune un mediu de prețuri

volatile este de așteptat să acționeze ca o frână pentru planurile de dezvoltare ale

firmelor, într-un moment în care acestea sunt foarte importante nu doar pentru

recuperarea post pandemică, ci și pentru adaptarea la obiectivele climatice, la

progresul tehnologic și la modificările structurale ale economiei. Pe scurt, ecuația din

prezent a inflației conduce practic spre alegerea răului mai mic și nu oferă din păcate

o soluție în totalitate pozitivă pentru mediul de afaceri.

 

8. Datoria publică globală crește la un nivel istoric.

Ca urmare a crizei pandemice, a necesității de răspuns imediat, dar și a situației economice în general, în cazul

anumitor state, datoria publică a cunoscut o creștere semnificativă. Datele publicate

de FMI în octombrie 2020 arată că măsurile guvernamentale pentru combaterea

efectelor economice ale pandemiei au totalizat 12 trilioane USD, ceea ce reprezintă

circa 12% din PIB-ul global. Datoria publică a crescut pe tot parcursul anului 2020

pentru a susține aceste măsuri. Conform actualizării datelor de către FMI în aprilie

2021, țările Uniunii Europene aveau în medie o datorie brută de peste 90% din PIB în

2020, în creștere cu 10% față de 2019. Totodată, datoria globală era de 98% din PIB

la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 84% în aceeași perioadă din 2019.

Și în România datoria publică totală a crescut considerabil de la declanșarea crizei

pandemice, fiind foarte aproape de pragul de 50% din nivelul PIB estimat pentru

2021, față de 35,3% din PIB în 2019. Și componenta de datorie publică externă a

crescut, inclusiv ca pondere în datoria externă totală, ajungând în mai 2021 la

aproximativ 45% din aceasta și aproape 25% din PIB estimat pentru anul curent,

comparativ cu 17,5% din PIB în 2019.

Nivelul ridicat al datoriei publice reprezintă una dintre cele mai importante limitări ale

politicilor guvernamentale, după cele privind nivelul veniturilor, rigiditatea

cheltuielilor și capacitatea administrativă. O datorie publică crescută expune bugetul

public deopotrivă la riscul de dobândă, cât și la riscul valutar, desigur în mod diferit în

funcție de structura pe valute a datoriei. În contextul perspectivelor de majorare în

viitor (chiar dacă nu imediat sau pe termen scurt) a nivelului dobânzilor reale, povara

în creștere a serviciului datoriei ar putea restrânge spațiul de manevră al politicilor

fiscale ceea ce limitează capacitatea de intervenție a guvernelor pentru contracararea

unor crize viitoare sau pentru ameliorarea unor deficiențe structurale. Totodată, un

Vanzare teren IASI - 75.899 mp

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. Proprietatea imobiliară amplasată în locaţia din sat Lunca Cetăţuii, comuna Ciurea, jud. Iaşi având suprafaţa terenului de 75899 mp (7,5899 hectare) şi un număr de 16 clădiri, având preţul de vanzare de 3.281.300 euro. Informații suplimentare tel. 0771103209, -  lucicalcc@gmail.com 

Vanzare Teren IASI - 56.438 mp

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ din averea debitoarei S.C. PHOENIX TREND S.R.L. Proprietatea imobiliară amplasată în municipiul Iaşi, str. Aurel Vlaicu nr.87, jud. Iaşi având suprafaţa terenului de 56.438 mp (5,6438 hectare) şi un număr de 19 clădiri cu absolut toate utilitatile, având preţul de vanzare 8.402.420 euro. Pentru terenul de 56438 mp este aprobat un PUZ pentru locuinte colective. Informații suplimentare tel. 0771103209, e-mail -  lucicalcc@gmail.com 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:51

Prin prezentul anunț TOTALGAZ INDUSTRIE S.R.L. – societate în insolvență, face cunoscut faptul că organizează licitație publică în data de 23.09.2021, orele 14:00, pentru vânzarea, în conformitate cu prevederile art. 154 si următoarele din Legea 85/2014 și cele ale Regulamentului de vânzare întocmit de către Administratorul judiciar și aprobat de Adunarea creditorilor din data de 19.04.2021, a următoarelor autoturisme: Marca An de fabricație Preț pornire licitație (EUR, fără TVA) HYUNDAI iX35 2.0L CRDI 4WD A/T 2012 7.200,00 TOYOTA HILUX 4X2 SINGLE CAB 2.5L D-4D 2009 4.400,00 PEUGEOT PARTNER VTC 1.6 HDI 92 CP 2011 4.700,00 LEXUS RX 450H PRESIDENT 2009 8.400,00 TOYOTA HILUX 4X4 DOUBLECAB 3.0 L D-4D 2011 9.300,00 HILUX DOUBLE CAB SILVER METTALIC 2011 9.400,00 TOYOTA HILUX 3.5 ALB 2011 9.200,00 Licitația va avea loc în data de 23.09.2021, orele 14:00 la sediul Administratorului judiciar EuroBusiness LRJ S.P.R.L., din Mun. Iași, Str. Zorilor nr. 11, Jud. Iași. Ședința de licitație se va desfășura in următoarele condiții: A. Vânzător: TOTALGAZ INDUSTRIE S.R.L., cu sediul social în Iași, Șos. Păcurari nr. 128, Jud. Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași sub nr. J22/3277/1994, având CUI 6658553, prin administrator judiciar consorțiul format din KPMG Restructuring S.P.R.L., societate profesională cu sediul în București, DN1, Șos. București – Ploiești, nr. 69-71, sector 1, număr de înregistrare în Registrul Societăților Profesionale al U.N.P.I.R. 0499, tel. 40 372 377 800/fax +40 372 377 700, prin reprezentant permanent Mihai Nicoleta și EuroBusiness LRJ S.P.R.L. cu sediul în Iași, Str. Zorilor nr. 11, Jud. Iași, număr de înregistrare în Registrul Societăților Profesionale al U.N.P.I.R. 0022/2006, tel/fax: +40 232 220 777, prin reprezentant permanent Eduard Pascal, desemnat conform Încheierii de ședință din data de 12.08.2020, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția a II - a Civilă în Dosarul nr. 3516/99/2020. B. Dată si locație ședință licitație: 23.09.2021, orele 14:00. Ședința de licitație va avea loc la sediul Administratorului judiciar EuroBusiness LRJ S.P.R.L. din Mun. Iași, Str. Zorilor nr. 11, Jud. Iași. Înscrierea la licitație se face cu cel puțin 24 de ore înainte de data fixată pentru începerea licitației prin depunerea tuturor documentelor prevăzute în Regulamentul de organizare al vânzării, adică cel mai târziu in data de 22.09.2021, ora 15:00. Documentele depuse cu depășirea acestui termen nu sunt luate în considerare. C. Tip licitație: procedura de vânzare prin licitație publică cu strigare, cu preț în urcare si scădere. D. Dosar de prezentare/documente care trebuie să fie incluse în dosarul de înscriere la licitație: Oferta va conține cel puțin următoarele informații/documente și va fi depusă la sediul administratorului judiciar EuroBusiness LRJ S.P.R.L. din Mun. Iași, Str. Zorilor nr. 11, Jud. Iași, în plic închis pe care vor fi înscrise, datele de identificare ale ofertantului și mențiunea „Documente de participare la licitație”, data și ora depunerii documentelor de către ofertant (fără a se depăși data limită de 22.09.2021, ora 15:00): (i) Scrisoare de intenție privind participarea la licitație care va trebui să cuprindă datele complete de identificare ale ofertantului, persoanele care reprezintă legal ofertantul, precum și bunul/bunurile pentru care se înscrie; (ii) Dovada plății garanţiei de 20% din prețul de pornire fără TVA (ordin de plată procesat de bancă), în contul de lichidare al debitoarei, nr.: RO43 BREL 0002 0011 7901 0100, deschis la Libra Bank, suc. Iași; (iii) Împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant la ședința de licitație (dacă este cazul); (iv) Pentru persoanele juridice de naționalitate română, copie de pe certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului; (v) Pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română; (vi) Pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; (vii) Pentru persoanele fizice străine, copie de pe pașaport; (viii) Declarația, în original, a ofertantului in sensul că înțelege să cumpere bunurile în starea în care se găsesc, după principiul “unde este, în starea în care este” – nu există un model predefinit. (ix) Acordul ofertantului de acceptare a prezentului Regulament (original) – nu există un model predefinit. (x) Pentru persoanele juridice declarația că nu este insolvent, în insolvență sau în perioada de reorganizare – nu există un model predefinit. (xi) Declarația că deține fondurile disponibile pentru cumpărarea activului la cel puțin prețul ofertat – nu există un model predefinit. (xii) Pentru persoanele juridice hotărârea AGA/Consiliul de Administrație privind aprobarea măsurii de achiziționare a activelor. Plicul va fi însoțit de intenția de participare la licitație, în dublu exemplar, pe care vor fi menționate numărul de înregistrare, data și ora înregistrării. Un exemplar pe care va fi înscris numărul de înregistrare, data și ora, va fi restituit ofertantului. E. Alte informații: - Activele se vând libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale mobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, conform dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență; - Pasul de urcare/scădere este stabilit la valoarea de 10% din prețurile de pornire enunțate mai sus; - Diferența dintre prețul de adjudecare și garanția depusă va putea fi achitată în termen de maxim 10 zile calendaristice de la data ținerii licitației (considerând garanția plătită de adjudecatar ca fiind avans din prețul de adjudecare) Detaliile privind documentația necesară în vederea participării la licitație și modul de organizare a procesului de vânzare, precum și descrierea bunurilor supuse procedurii de valorificare pot fi solicitate administratorului judiciar al TOTALGAZ INDUSTRIE S.R.L. până cel mai târziu in data de 22.09.2021, ora 15:00. Pentru informații suplimentare despre activele scoase la vânzare conform Regulamentului de vânzare disponibil la cerere persoanele de contact sunt: Anabella Pădurariu - reprezentant al Administratorului Judiciar: Telefon: 0232.220.777,0733.683.702, Fax: 0232.220.777 E-mail: office.is@lrj.ro, vanzari@lrj.ro. Loredana Preda – reprezentant al Administratorului Judiciar: Telefon: 0372.377.800, Fax: 0372.377.700 E-mail: loredanapreda@kpmg.com.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., , în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 23.09.2021 și 07.10.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31 ,et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni ,Jud.Brăila, CF nr.70378 a Com. Vădeni, astfel: 842.386,30 1.Teren și construcții cu destinație nerezidențială 636.747,30 a.Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud.Brăila, nr.cad.70378, CF nr.70378 a Com.Vădeni 26.880,00 b.Construcția C1,cu destinație secție producție, nr.cad.70378-C1, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp,cu regim de înălțime P+1E 37.286,90 c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr.cad.70378-C2, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp,cu regim de înălțime P+1E 37.313,50 d.Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr.cad.70378-C3, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp,cu regim de înălțime P 15.310,40 e.Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr.cad.70378-C4, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp,cu regim de înălțime P+1E 34.392,40 f.Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr.cad.70378-C5, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 4.648,70 g.Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr.cad.70378-C6, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp,cu regim de înălțime P 4.619,30 h.Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr.cad.70378-C7, CF nr.70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp,cu regim de înălțime P+1E 64.824,90 i.Construcția C11,cu destinație hală producție, nr.cad.70378-C11,CF nr.70378,a Com.Vădeni,cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp,cu regim de înălțime D+P+1E+M 314.309,80 j.Construcția C12,cu destinație anexă tehnologică, nr.cad.70378-C12, CF nr.70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 97.161,40 2.Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 89.523,00 3.Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 86.016,00 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 30.100,00 Activul imobil,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2), lit.F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A.Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail:vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află.Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, e-mail:vanzari@lrj.ro, manuel.stoica@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail:stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
Cele mai bogate familii din lume și-au sporit averea în pandemie
19/09/2021 11:02

Lichiditatea abundentă, cresterea pietelor bursiere si adaptarea politicilor fiscale au fost favorabile cresterii averilor, astfel incat cele mai bogate 25 de familii din lume detin acum 1,7 trilioane de dolar ...

Lovitură pentru sectorul construcțiilor - PNRR vine la pachet cu o măsură care va duce la scăderea salariilor
19/09/2021 00:56

Programul PNRR, prin care Romania poate lua 29 mld. euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie indeplinite de autorităţile de la Bucureşti, notează Mediafax.     ...

Prețul cafelei va sări în aer. Producătorii nu fac față comenzilor
18/09/2021 10:30

Blocarea Covid in Vietnam ar putea mentine preturile cafelei „relativ ridicate” pană in 2022. Totul se datorează restrictiilor, iar Vietnamul – al doilea mare producător al lumii – nu ...

Se scumpește și apa îmbuteliată/ Cu cât vor crește prețurile
17/09/2021 15:12

 Valul scumpirilor continuă. Producătorii de apă de izvor vor majora cu 20% preţurile apei imbuteliate, ca urmare a cresterii preţurilor la energie, ambalaje şi combustibili, a anuntat vineri Asocia ...

 PNRR-ul va fi semnat în 23 septembrie: De asta vine Ursula von der Leyen în România
17/09/2021 13:22

Eurodeputatul Gheorghe Falcă sustine că PNRR va fi semnat pe 23 septembrie. Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la toate semnările programelor nationale de redresare si rezili ...

Arestarea lui Vlad Cristian Timiș dă o lovitură mare afacerii Cris-Tim. Cum și-a construit Radu Timiș imperiul de 180 de milioane de euro
17/09/2021 12:52

Vlad Cristian Timis, mezinul omului de afaceri Radu Timis, patronul Cris-Tim, a fost arestat pentru trafic de droguri. Tanărul a fost surprins intr-un flagrant, organizat de procurorii DIICOT, in timp ce vi ...

Numărul pagubelor produse de urși în acest an s-a dublat față
17/09/2021 11:43

Numărul pagubelor provocate de urşi in Harghita este aproape dublu faţă de anul trecut, arată datele puse la dispoziţie de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita. Directorul APM Harghita, Dom ...

Mai bine de jumătate din români ar DEMISIONA fără regrete pentru un loc de muncă PUȚIN mai bănos
17/09/2021 08:15

Peste jumătate dintre romani (51%) ar alege un angajator mai puţin cunoscut, dacă ar primi un venit cu 15% mai mare decat cel actual, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat joi. Potrivit ...

Salariul minim ar putea să crească, începând cu data de 1 ianuarie 2022
16/09/2021 15:45

Marele anunt făcut de Raluca Turcan: Ce sa va intampla cu salariul minim, in conditiile in care mai multe tări ale Uniunii Europene ridica problema nivelului la care ar trebui să se afle remuneratia minimă ...

Falimentul City Insurance schimbă legile RCA
16/09/2021 15:12

Falimentul City Insurance schimbă pe repede inainte legile RCA. Pentru a evita explozia tarifelor RCA, autoritătile pun capac peste pretul reparatiilor din service – SURSE Premierul Florin Citu a anunt ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei