Oligarhii ascund un trilion de dolari în afara Rusiei. Majoritatea sunt bani negri obținuți prin operațiuni ilegale

 De la invadarea Ucrainei de către Rusia, țările din întreaga lume au început să impună sancțiuni și legi noi în încercarea de a găsi banii negrii ascunși de oligarhii ruși.

Toate aceste acțiuni au rolul de bloca activitățile miliardarilor apropiați de președintele Putin și alimentarea cu bani a mașinăriei ruse de război.

 

O mie de miliarde

 

Recent, BBC a pus cap la cap mai multe rapoarte și analize realizate de instituții și organizații independente care dezvăluie amploarea averilor ascunse în stăinătate de către olgarhii ruși.

Centrul de studii politico-economice din SUA Atlantic Council susține că rușii au ascuns în străinătate aproximativ un trilion de dolari, adică o mie de miliarde, din ceea ce se numesc „dark money”.

Într-un raport publicat acum doi ani, organizația americană estimează că un sfert din această sumă este controlată de președintele rus Vladimir Putin și de oligarhii săi apropiați.

„Acești bani pot fi folosiți și direcționați de Kremlin pentru spionaj, terorism, spionaj industrial, mită, manipulare politică, dezinformare și multe alte scopuri criminale”, se arată în raport.

Toți acești bani au fost făcuți în Rusia în moduri ilegale și cu acordul direct al puterii de la Moscova.

Un studiu al National Endowment for Democracy, un ONG dedicat creșterii și consolidării instituțiilor democratice din întreaga lume, spune că Vladimir Putin și-a încurajat apropiații „să fure de la bugetul de stat, să stoarcă bani de la întreprinderile private și chiar să orchestreze acapararea directă a întreprinderilor profitabile”.

În acest fel, aceștia au dobândit averi colosale de zeci de miliarde de dolari.

Liderii opoziției ruse Boris Nemțov și Vladimir Milov au declarat că, doar între 2004 și 2007, 60 de miliarde de dolari au fost transferați din fondurile gigantului Gazprom către prietenii lui Putin.

 

 

Pandora Papers, un proiect dezvoltat de Consorțiul Internațional al Jurnaliştilor de Investigație (ICIJ), dezvăluie afaceri de miliarde și averi imense ascunse de lideri mondiali în paradisurile offshore.

ICIJ confirmă modurile descrise mai sus prin care oamenii apropiați lui Putin au devenit foarte bogați. Mai mult, acești oligarhi s-ar putea să aibă în sarcină și transferul unei părți din averea lui Putin în străinătate.

 

Ascunzătorile

 

Miliarde din banii furați în Rusia sunt ascunși de oligarhi, prin diferite metode, în străinătate. 

De-a lungul timpului, cea mai mare parte din acești bani au mers în Cipru unde taxele sunt cele mai favorabile. Din acest motiv, insula mai este cunoscută și sub numele de „Moscova din Mediterană”.

Potrivit Atlantic Council, 36 de miliarde de dolari din banii rușilor au mers acolo doar în 2013. O mare parte din această sumă a ajuns prin intermediul unor companii-fantomă, care sunt folosite pentru a ascunde adevărații proprietari.

În 2013, Fondul Monetar Internațional a convins Ciprul să închidă zeci de mii de conturi bancare deținute de companii fictive.

Teritoriile britanice de peste mări, cum ar fi Insulele Virgine Britanice și Insulele Cayman, sunt, de asemenea, destinații preferate ale fondurilor oligarhilor.

Un raport al Global Witness, o organizație care luptă pentru drepturile omului și pentru mediu, dezvăluie că în 2018, oligarhii ruși aveau aproximativ 45,5 miliarde de dolari în aceste paradisuri fiscale.

O parte din acești bani ajung în marile centrele financiare, mai ales din New York și Londra, unde sunt investiți și se obțin astfel profituri mai mari.

 Organizația anticorupție Transparency International susține că în Marea Britanie rușii acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul dețin proprietăți de cel puțin 2 miliarde de dolari.

Rușii bogați sunt, de asemenea, atrași de Elveția și asta nu doar din motive bancare sau de afaceri.

Școlile și spitalele private exclusiviste din Elveția atrag clienți bogați din întreaga lume. De asemenea, rușii își trimit copiii la astfel de școli, cele mai râvnite fiind Lyceum Alpinum sau Institutul Rosenberg. Iar pentru tratamente medicale de cinci stele, oligarhii aleg clinicile de lux gen Hirslanden Group și Clinica Schloss Mammern.

Amploarea spălării banilor din Rusia a fost dezvăluită și de un raport realizat în 2014 de către jurnaliștii de la Organized Crime and Corruption Reporting Project denumit „Russian Laundromat” (Spălătoria Rusă). De aici aflăm că, între 2011 și 2014, 19 bănci rusești au spălat 20,8 miliarde de dolari pentru 5.140 de companii din 96 de țări.

 

Conace, vile și yahturi Revista Forbes a descoperit și contabilizat cel puțin 111 proprietăți, în valoare de peste 5,1 miliarde de dolari deținute de 22 de oligarhi ruși. Acestea se află în principal în Franța, Italia, Marea Britanie, SUA și Elveția.

 

 

Tot Forbes a identificat 49 de iahturi, majoritatea înmatriculate prin vehicule offshore. Doar Roman Abramovich deține șase dintre acestea, a căror valoare depășește un miliard de dolari.

Legat de aeronave, Forbes a găsit 24 de avioane și nouă elicoptere deținute de 14 miliardari ruși. Aeronavele sunt înregistrate în Aruba, Austria, Bermuda, Insulele Cayman, Insula Man, Luxemburg și Marea Britanie. Valoarea acestor 33 de aeronave se ridică la cel puțin 1,8 miliarde de dolari și se pregătește sechestrarea lor.

 

Fantomele

 

Modul obișnuit prin care oligarhii ruși își ascund „dark money” în străinătate este prin intermediul așa numitelor shell companies sau companii fictive. Shell companies sunt înființate de către firme de avocatură specializate mascând astfel adevăratul proprietar.

„Acești oligarhi angajează cei mai buni avocați, auditori, bancheri și lobbyiști din lume pentru a dezvolta mijloace legale de a ascunde și spăla fondurile lor”, spune o analiza a Atlantic Council.

„Un oligarh folosește un lanț de companii-fantomă anonime în mai multe jurisdicții offshore, iar fondurile sale se mișcă cu viteza fulgerului între ele”.

Din Panama Papers al ICIJ rezultă că o singură firmă de avocatură a înființat 2.071 de companii-fantomă pentru rușii bogați.

 

Măsuri

 

În urma invaziei Ucrainei, mai multe țări au anunțat o serie de măsuri pentru a depista banii rușilor apropiați de cercul puterii de la Kremlin.

SUA a înființat un grup operativ denumit „KleptoCapture” cu scopul de a urmării banii oligarhilor.

Acesta este condus de Departamentul de Justiție și are menirea de a sechestra bunurile obținute prin practici ilegale.

Guvernul Marii Britanii a luat măsuri pentru a-și spori atribuțiile organismului denumit Unexplained Wealth Orders (organism care cercetează averile dobândite ilegal și de unde provin banii pentru a cumpărarea de active în Marea Britanie).

Iar AFO (ANAF-ul lor) permite instanțelor să înghețe fondurile dintr-o bancă sau dintr-o societate comercială dacă se bănuiește că banii sunt legați de activități criminale.

Guvernul britanic a mai aprobat și Legea privind criminalitatea economică care cuprinde un registru al proprietăților deținute de persoane venite din afara regatului.

De asemenea, Marea Britanie a renunțat la „viza de aur”, care era acordată străinilor bogați dacă investeau sume mari de bani în țară și le oferea dreptul de ședere nelimitat.

Malta, un alt refugiu preferat pentru banii oligarhilor, a renunțat la „pașaportul de aur”, care le-a permis oligarhilor să cumpere cetățenia.

La fel au procedat Cipru și Bulgaria în 2020, când au eliminat pașapoartele de aur.

Monaco, o altă destinație populară pentru miliardarii ruși, a adoptat sancțiunile UE, iar Canada, Australia și Japonia au aplicat, de asemenea, sancțiuni pentru mulți dintre miliardarii ruși.

Teritoriile britanice de peste mări cum sunt Bermuda, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman și Isle of Man au început și ele să pună în aplicare sancțiunile britanice.

 

Sancționații

 

La doar câteva ore după ce Rusia a declanșat invazia Ucrainei, pe 24 februarie, președintele Vladimir Putin a convocat la Kremlin 37 dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia, printre care și cel puțin 12 miliardari.

Scopul întâlnirii a fost să îi informeze despre rațiunea din spatele atacului, Ca și acum, Putin a susținut că nu are de ales, iar singura soluție este invazia și a avertizat invitații că Rusia va fi probabil lovită de noi sancțiuni.

 

 

După ce a vorbit, Putin a părăsit sala fără a permite niciunuia dintre oamenii de afaceri să comenteze sau să pună întrebări.

Doi dintre miliardari, Mihail Gutseriev și Suleiman Kerimov, se aflau deja sub sancțiuni ale SUA sau ale Uniunii Europene.

De la invazie, 23 de miliardari ruși care nu au fost niciodată sancționați până acum au fost supuși restricțiilor economice.

Pe 28 februarie, UE a impus interdicții de călătorie, a înghețat activele și a promis că va urmări iahturile, avioanele private și casele de lux ale următorilor miliardari ruși: Alexey Mordashov, a doua cea mai bogată persoană din Rusia; Mikhail Fridman și Pyotr Aven, coproprietari ai Alfa Bank; investitorul Alisher Usmanov; magnatul imobiliar Alexander Ponomarenko și Ghenadi Timchenko care era deja sancționat de SUA și Marea Britanie.

În aceeași zi, Elveția, în mod tradițional o țară neutră folosită frecvent ca refugiu pentru bogățiile offshore, a anunțat că va îngheța activele tuturor persoanelor sancționate de UE.

Pe 3 martie, SUA și Marea Britanie au impus înghețarea activelor și interdicția de călătorie asupra lui Usmanov.

Pe 9 martie, UE a impus sancțiuni altor trei miliardari: Andrei Melnichenko, Vadim Moșkovici și Dmitri Pumpiansky.

Pe 10 martie, Marea Britanie i-a sancționat pe Oleg Deripaska și pe Roman Abramovici, patronul ChelseaFC.

Pe 15 martie, Marea Britanie a anunțat înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru alți nouă miliardari, inclusiv unul care nu fusese încă sancționat: coproprietarul Alfa Bank, German Khan.

În aceași zi, UE i-a sancționat pe Viktor Rashnikov și un alt coproprietar al Băncii Alfa, Alexei Kuzmichev.

Pe 24 martie, Marea Britanie l-a sancționat pe partenerul de afaceri al lui Abramovich, Eugene Shvidler, care este dublu cetățean britanic-american, precum și pe bancherul Oleg Tinkov.

Pe 4 aprilie, Canada a sancționat cinci miliardari, inclusiv doi care nu mai fuseseră niciodată în vizor: Leonid Mikhelson și Vladimir Potanin.

Pe 8 aprilie, UE a aplicat sancțiuni împotriva a șase miliardari, inclusiv pentru trei nume noi – Viatcheslav Kantor, Farkhad Akhmedov și Igor Kesaev.

În aceași zi, Marea Britanie a sancționat alți trei oligarhi, inclusiv pe Andrei Guriev, un alt miliardar care nu fusese sancționat înainte.

Pe 13 aprilie, Marea Britanie i-a sancționat pe Vagit Alekperov, Andrei Bokarev și Vladimir Yevtushenkov.

Revista Forbes a numărat 11 miliardari ruși care au fost sancționați de SUA, UE sau Marea Britanie înainte de invazia Ucrainei din 24 februarie. Pe data de 13 aprilie, numărul acestora crescuse la 34.

O parte dintre sancțiuni au fost aplicate înainte de invazie, imediat după ce Putin, pe data de 21 februarie, a a cerut recunoașterea autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Lugansk.

A doua zi după declarație, Marea Britanie a sancționat doi miliardari aflați deja sub sancțiuni din partea SUA - Timchenko și Boris Rotenberg.

Iar pe 23 februarie, UE i-a sancționat pe cei 336 de membri ai parlamentului rus care au votat în favoarea recunoașterii republicilor separatist și pe miliardarii Andrei Skoch și Leonid Simanovsky.

Toate aceste sancțiuni vizează cumulat aproximativ 200 de miliarde de dolari.