Sălile cu jocuri de noroc vor dispărea de la sate

În 80% dintre comunele din România, dar și în câteva orașe mai mici - cum ar fi: Predeal, Azuga, Sulina sau Olănești - păcănelele ar putea să dispară definitiv.

Un proiect de lege pus recent pe masa senatorilor prevede ca sălile de jocuri de noroc să fie interzise în localitățile cu mai puţin de 5.000 de locuitori, care se regăsesc cu precădere în mediul rural, în timp ce în localitățile mai mari numărul acestor săli ar urma să fie diminuat. „Jocurile de noroc distrug vieți”, spun inițiatorii, care propun, totodată, ca acestea să fie interzise în cartierele rezidenţiale sau la parterul blocurilor.

Propunerea legislativă care modifică și completează OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc a fost pusă săptămâna trecută în dezbatere, la Senat, și vizează introducerea unor noi criterii pentru obținerea autorizației de funcționare a locațiilor în care se pot desfășura jocuri de noroc.

Iniţiatorii proiectului, deputații USR Adrian Wiener, Tudor Pop și Beniamin Todosiu, susţin că România se află în faţa unui fenomen care a luat amploare şi are consecinţe pe termen lung.

În lipsa altor informații oficiale concrete, fenomenul jocurilor de noroc din România poate fi măsurat prin anvergura câștigurilor organizatorilor acestor jocuri, câștiguri obținute uneori prin ruinarea persoanelor vulnerabile. Conform datelor de la Registrul Comerțului, „cifra de afaceri a companiilor care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, pentru anul 2021, a fost de peste 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro)”.

Numărul locațiilor specializate în jocurile de noroc este în creștere în țara noastră, la fel ca și numărul celor ruinați sau care au dezvoltat dependență de astfel de jocuri.

„În ceea ce privește numărul de persoane dependente, ultimul studiu realizat tocmai în anul 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor jocuri de noroc, arăta că România avea la acel moment 100.000 de dependenți, însă, chiar și atunci, specialiștii considerau că numărul este mult mai mare în realitate”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.