Seceta pedologică poate duce la falimente în serie pentru fermierii ieșeni

* fermierii din zona Moldovei se revoltă și solicită un plan de lungă durată pentru o agricultură mai eficientă, urmând a înainta o listă cu solicitări noului ministru al Agriculturii * „Ne-a fost promisă suma de 1.000 lei la hectar, pentru cuilturile afectate de secetă, sumă care s-a diminuat de trei ori. Nici măcar cei 1.000 lei nu acopereau în totalitate pierderile pe care le avem, dar era ceva în plus...”, se plâne unul dintre marii fermieri ieșeni

Fermierii din Moldova cer un plan de lungă durată pentru o agricultură mai eficientă şi vor înainta o listă cu solicitări noului ministru al Agriculturii.

Seceta pedologică din judeţul Iaşi şi din regiunea Moldovei poate duce la falimente în serie pentru fermieri. Cei mai mulţi dintre ei sunt la capătul puterilor pentru că producţiile estimate sunt mici sau foarte mici iar costurile sunt maximale. Producţiile sunt la jumătate, iar fermierii pot ajunge şi la incapacitatea de plată.

Pentru că statul nu a creat un cadru legislativ solid pentru despăgubiri de secetă şi nu a făcut niciun fond de garantare, fermierii din Moldova  trag un semnal de alarmă. 

„Fermierii sunt în faţa falimentului sau în faţa unor pierderi foarte mari pentru alţii, pentru că s-a creat un cadru cu mai multe condiţii care lucrează împreună. Odată am fost loviţi de o secetă foarte cruntă, anul trecut, când pierderile au fost în zona noastră undeva în jur de 90%”, a spus Tiberiu Stan, vicepreşedintele Asociaţiei Grânarii.

O mare problemă pentru judeţul Iaşi o reprezintă sursele de apă şi a sistemelor de irigaţii. „Anul acesta este din nou secetă. Sunt regiuni care au foarte puţine precipitaţii. Weekendul trecut am stat toţi fermierii cu prognoza în mână. Din păcate pentru mulţi, ploile au trecut pe lângă ei. Culturile de primăvară au fost afectate între 50 şi 100 la sută. În multe cazuri au fost afectate cu 100 la sută”, a spus Cristian Stoica, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași.

Acesta a precizat că, la nivel național, pentru daune de sută la sută, s-a solicitat o despăgubire totală de 900 de milioane de lei, iar la Uniunea Europeană, inițial, a fost înaintată o sumă a despăgubirilor de aproape 300 de milioane de lei. Ulterior, cifra a fost micșorată la aproximativ 30%.

 

Problema secetei ar putea fi combătută cu ajutorul instalaţiilor pentru irigaţii, dar în judeţul Iaşi sub 5 la sută din terenurile agricole sunt irigate efectiv. „Este o suprafaţă infimă”, spun, la unison, agricultorii.

 

Pagubele înregistrate până acum sunt de 90 de euro pe tona de porumb. Asta înseamnă 900 de milioane de euro doar la culturile de porumb.

La momentul actual culturile de primăvară sunt afectate de secetă, la fel ca şi culturile din toamna anului trecut. Preţul la furaje este aproape dublu faţă de anul trecut, adică ajunge la aproximativ 3.000 de lei pe tona de furaj brut. „Sunt preţuri exorbitante şi preţuri mari. Bineînţeles, nu intervine nimeni”, afirmă fermierii.

Aşadar, nu doar agricultorii au fost afectaţi, ci şi fermierii. Şi unii şi alţii se plâng că nu primesc decât promisiuni, nu şi sprijinul autorităţilor. „Ne-a fost promisă suma de 1.000 lei la hectar, pentru cuilturile afectate de secetă, sumă care s-a diminuat de trei ori. Nici măcar cei 1.000 lei nu acopereau în totalitate pierderile pe care le avem, dar era ceva în plus... Suntem în dificultate pentru că a fost un an foarte greu din punct de vedere al secetei. Am fost nevoiţi să achiziţionăm şi furaje la preţuri foarte mari”, spune fermierul Bogdan Pantazi.

Din cauza costurilor mari şi a secetei prelungite şi agricultorii şi fermierii trăiesc pe datorie. „Fără credit nu putem lucra. Am avut cumva o gură de oxigen anul trecut pentru că fostul ministru al agriculturii Chesnoiu a lucrat la nişte programe cu băncile comerciale”, a spus Elvis Mocanu, fermier din judeţul Iaşi. Laura RADU