Către o Gardă Civică Rutieră?

 Dorian OBREJA

Încă nu s-au stins ecourile indignării  generale provocate de tragedia de la 2 Mai, unde un tânăr cu carnet abia de 3 luni, cu istoric în privința drogurilor, oprit, controlat superficial și apoi lăsat să conducă în continuare, a intrat în plin într-un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului, omorând trei dintre ei. Cu siguranță că primele măsuri luate - întocmirea de dosare penale pe numele a trei polițiști și demiterea a patru șefi din poliția din zonă - nu vor fi de natură a rezolva problema de fond, care, așa cum afirmam și ieri, se află la sistem. La neglijența sau indiferența factorului uman se adaugă, agravant, lipsa a suficiente elemente tehnice  - începând de la mașini, motociclete, de ce nu?, chiar și biciclete (poliția olandeză, de exemplu, utilizează așa ceva!), aparate radar, kituri de testare pentru droguri, etiloteste.

Deci nici bine nu s-au liniștit spiritele, și o nouă dramă rutieră a fost consemnată, aproape trasă la xerox după cea amintită mai sus. În județul Alba,  un șofer de 19 ani (nu înțeleg de ce misterul din jurul numelui său, nedat publicității), care avea carnet de 9 luni, a intrat, tot în plin, într-un  grup de tineri de pe margine șoselei, rezultatul fiind trei uciși și trei răniți. Explicația? Simplă și  generatoare, tot ca în cazul precedent, de indignare: la proba cu aparatul etilotest, s-a constatat că tânărul avea o concentrație de 1,06 mg/l în aerul expirat (de amintit că limita de alcoolemie maximă pe care un conducător auto o poate avea fără să se aleagă cu dosar penal este între 0,1-0,4 mg/l, iar  peste 2,5 mg/l se ajunge la coma alcoolică).

Aduc aminte și subliniez că, în 2021, România ajungea din nou pe primul loc în accidente rutiere mortale în cadrul U.E., estimându-se că, în acel an, muriseră 19.800 persoane (cu 1.000 mai mult ca în 2020) - cifră echivalentă cu de două ori populație orașului Târgu Frumos!!! De reținut că circa 20 la sută dintre accidentele mortale de pe șoselele României sunt provocate de consumul de alcool; mai nou, se adaugă din ce în ce mai multe procente, generate de consumul de droguri.

În mod evident, dacă sistemul e depășit, trebuie luate măsuri pentru rezolvarea problemelor pe care le-am semnalat mai sus; în același timp, e  necesar ca să fie înăsprite atât legislația, cât și modalitatea de aplicare a ei, și la constatarea infracțiunilor, și la judecarea/pedepsirea lor.

În afară de acestea, meditam că, dacă numărul angajaților de la care supraveghează traficul nu e suficient - și nici nu ar putea fi mărit -, s-ar putea aplica și în acest domeniu o idee care a dat roade în altele.  E vorba, am numit-o eu, de Garda Civică Rutieră. O gardă civică, se știe, e compusă din voluntari și este de ajutor în anumite probleme sau momente. Am văzut, astfel, în ultimii ani, luând ființă și acționând Garda civică pentru situații de urgență sau Garda civică pentru deszăpezire. Ținând cont de numărul contravențiilor și infracțiunilor rutiere, în această zonă chiar ar fi utilă o  structură în plus, care să constituie ”ochi suplimentari” ai organelor abilitate. Garda Civică Rutieră, formată din conducători auto cu cel puțin 5 ani de condus (intens) și fără niciun fel de evenimente negative în trafic la activ, ale căror mașini ar putea fi dotate, eventual, cu camere video, conectate la un dispecerat, ar putea fi, cel puțin temporar, o soluție menită să coboare România din vârful clasamentului accidentelor rutiere, mai ales mortale...