Proteste sau teste electorale?

Dorian OBREJA

Și abia plecă bătrânul – mă refer, desigur, la anul 2023...-, că se și declanșară mișcările de protest.

Unele voci acuză că acestea ar fi generate de anumite interese și chiar că ar avea în spate formațiuni politice, dar este foarte greu, dacă nu imposibil, de demonstrat fără putință de tăgadă asemenea acuze.

Rămân doar fapte mai greu de explicat în mod logic și asupra cărora pot să planeze, pe bună dreptate, unele suspiciuni: solicitarea pentru un protest, programat chiar în aceste zile în Piața Constituției din București, a fost obținut cumva pe persoană fizică, prin influența unui personaj imund și rejectabil al politicii românești, cu speranța augmentării capitalului electoral, iar aprobarea a fost dată de un personaj tot mai contestat al aceleiași scene, care nu dăduse curs altor cereri, dar a făcut-o acum, când aproape toate revendicările erau rezolvate, de bănuit că nu întâmplător, ci pentru a lovi în principalul partid de la putere, și, pe cale de consecință, de a mai aduna ceva voturi.

”Balul” mișcărilor de protest a fost deschis de către unii fermieri și transportatori, poate și ca urmare a exemplului oferit de către agricultorii din țările vestice ale continentului. Acolo s-a ajuns ca multe autostrăzi sau orașe să fie blocate; în plan secundar s-a consemnat că de acțiunile acestora au ajuns să profite forțe politice, îndeosebi extremiste, dar și grupările conspiraționiste.

Din păcate pentru protestatarii autohtoni, dar din fericire pentru autorități, ei nu sunt grupați/uniți în organizații profesionale sau sindicate, ceea ce i-ar fi transforma într-o forță mult mai mare. Același motiv face ca acțiunile lor să nu fie coordonate armonios, iar revendicările să nu fie unitare. Cu toate acestea – apropo de faptul că suntem într-un an electoral – premierul a anunțat că executivul va adopta un pachet de măsuri convenite cu reprezentanți ai fermierilor și transportatorilor.

Dovada cea mai concretă a lipsei de unitate (ceea ce se poate considera nociv), dar, pe altă parte, a rezistenței la încercările celor interați de a manipula constă în aspectul amintitei Piețe a Constituției duminică dimineața, în prima zi de protest: la ora 11, era doar cinci persoane (din cele 5.000 anunțate), 1 tractor, 1 camion și 3 autoturisme (din cele 200 anunțate)...

Chiar dacă nu dispun de tractoare și tiruri și nu au cum bloca traficul, medicii de familie și din policlinici/ambulatorii reprezintă o forță ce poate paraliza o parte a sistemului sanitar și bloca majoritatea absolută a celor care apelează la acesta. Medicii la care am făcut trimitere sunt nemulțumiți de realitatea conform căreia România are creștere economică, dar ei primesc mai puțini bani, scăzând valoarea punctului de serviciu (de la 4,5 la 3,3 lei în ambulatorii și de la 8 la 6,2 lei la medicii de familie, în 2024 față de 2023).

Alte motive de nemulțumire sunt acelea că lipsesc aproape jumătate dintre medicii din ambulatoriile de specialitete, precum și că, în acest an, CNAS va deconta 35 lei brut pentru o consultație, în vreme ce prețul unei consultații într-o clinică privată este de 200-300 lei. Dacă revendicările din domeniu nu vor fi soluționate, există pericolul ca să fie închise cabinetele medicilor de familie, iar clienții să plătească, în ambulatorii, serviciile medicale.

Dincolo de probleme specifice fiecărui domeniu, planează, tot mai apăsătoare, inflația – cea adevărată, nu cea raportată. Ceea ce ar putea face ca 2024 să nu fie doar electoral, ci și turbulent în plan social.