Aceste domenii sunt investigate în termenii stăpânirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia permanentă, pentru piaţa muncii şi NU din perspectiva stăpânirii curriculumului şcolar. Evaluarea competenţelor transcurriculare este o parte integrantă a PISA.

România participă în Proiectul Internaţional PISA începând cu luna septembrie a anului 2000.

Analfabetism versus analfabetism funcțional

Desigur că nu pentru mulți sunt la îndemână termenii „analfabet funcțional” și „analfabet absolut”, creându-se de cele mai multe ori confuzii.

Conform definiției date de UNESCO în 1958, analfabetă absolut este o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească. De asemenea, analfabetă funcțional este o persoană care știe să scrie și să citească, dar nu înțelege ceea ce a citit și nu poate pune în practică anumite noțiuni. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, cel mult, la un nivel superficial. Analfabetismul funcțional presupune reproducerea verbală sau în scris a unui text, dar fără înțelegerea lui suficientă, astfel încât să poată fi folosit în alt context. 

În acest sens, pentru a preveni și combate analfabetismul funcțional în rândul copiilor din România aflați în dificultate, prin asigurarea accesului la activități de literație, United Way România a lansat programul pilot Aventura prin lectura, prin intermediul căruia copiii vulnerabili împreună cu profesorii și părinții vor avea asigurat accesul la activități de literație.

Mai exact, activitățile de stimulare a lecturii, desfășurate cu copiii, sunt completate de formarea profesională în domeniul literației și lucrului cu grupurile vulnerabile, dedicată profesorilor, dar și de întâlniri de informare despre importanța lecturii în familie, adresate părinților.

Memorarea în defavoarea gândirii critice

Întrucât principala metodă de învățare a elevilor români este memorarea, în defavoarea înțelegerii conceptelor, mecanismelor și contextului, majoritatea elevilor nu sunt învățați să facă legături, să gândească, să fie vii în relație cu ceea ce citesc, ci sunt puși, de cele mai multe ori, în situații care privesc reproducerea, care atrage după sine fenomenul uitării.

În acest caz, pregătirea personalului didactic și selecția acestuia ar trebui să fie o prioritate pentru sistemul de învățământ, întrucât fără a fi pus în situații concrete de viață, elevul nu va avea niciodată posibilitatea de a deprinde gândirea critică, instrument operativ care îi va servi în viața adultă. 

Mai mult, țările nordice percep procesul de învățare în baza unei comunități de învățare, în care nu doar profesorul și școala au rolul de a forma și transforma, ci mai ales familia și mediul social exterior cu care elevul ia zilnic contact în viața reală.

Sursă foto: Shutterstock