Iubirea nu are dată în calendar. Trăiește-o în fiecare zi!

 

În fiecare an, pe 14 februarie, lumea îmbracă straiele roz și roșii ale iubirii, își umple brațele cu flori și bomboane, și proclamă, parcă într-o frenezie colectivă, importanța sentimentului suprem: iubirea. Valentine's Day a devenit o sărbătoare globală, adoptată cu entuziasm de români, așa cum s-a întâmplat cu multe alte obiceiuri venite de peste hotare. Dar oare această iubire pe care o celebrăm o zi pe an este suficientă? Și, mai ales, de ce trebuie să ne-o amintim doar atunci când calendarul ne îndeamnă?

 

Românii au propriile lor tradiții dedicate iubirii, însă adesea le uită în favoarea celor importate. Dragobetele, o sărbătoare autentic românească, a fost dat la o parte de fastul și marketingul agresiv al Valentine's Day. Dar de ce ne este mai aproape haina decât cămașa? De ce ne lăsăm seduși de strălucirea unor obiceiuri împrumutate și uităm de cele care au crescut alături de neamul nostru?

 

Iubirea nu ar trebui să fie doar un spectacol anual, ci un sentiment trăit zilnic, în gesturi mici, în respect, în înțelegere. O floare oferită fără motiv, un zâmbet sincer, o mână întinsă la nevoie – toate acestea sunt forme ale iubirii pe care ar trebui să le cultivăm în fiecare zi, nu doar când ne dictează un calendar străin.

 

Adevărata iubire nu cere nimic. Nu are nevoie de validare, de cadouri, de o zi specială pentru a exista. Ea trăiește în fiecare zi prin gesturi simple și autentice. Dacă am învăța să o celebrăm în fiecare moment, nu am mai avea nevoie de Valentine's Day sau Dragobete ca să ne amintim că iubim.

 

Așadar, poate că nu este important ce zi alegem pentru a sărbători iubirea, ci mai degrabă să nu uităm să o facem în fiecare zi. Să învățăm să iubim fără teamă, fără condiții, fără așteptări. Să ne amintim că iubirea nu este despre o dată din calendar, ci despre fiecare clipă pe care o trăim cu sufletul deschis.

 

De ce Valentine’s Day a devenit mai important decât Dragobetele?

 

Poate pentru că strălucirea sa occidentală vine cu pachete frumos împachetate de flori, ciocolată și mesaje gata scrise. Poate pentru că, într-o lume în care imaginea contează mai mult decât esența, am uitat că avem propriile noastre sărbători, pline de simboluri profunde. Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, vorbește despre natură, despre renaștere, despre iubirea curată, fără artificii și obligații de moment. Și totuși, de ce ni se pare mai la îndemână să preluăm ceva ce vine din altă parte, decât să ne prețuim propria moștenire? Poate pentru că suntem tentați să alegem mereu ce pare mai simplu, mai comod, mai popular.

 

Dar iubirea nu este comodă. Nu este nici ușoară, nici unidimensională. Este cea mai puternică forță care modelează suflete, care cere dăruire, răbdare și, cel mai greu dintre toate, renunțare. La ce renunțăm pentru iubire? La orgolii, la prejudecăți, la egoism. Renunțăm la confortul singurătății, la iluziile perfecțiunii, la frica de a fi vulnerabili. Iubirea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a oferi, fără a cere nimic în schimb. Și aici apare întrebarea esențială: câți dintre noi cunosc adevărata iubire necondiționată?

 

Trăim într-o lume care pune etichete pe orice. „Te iubesc dacă…” – dacă îmi răspunzi la fel, dacă îmi oferi ce vreau, dacă mă faci fericit. Dar iubirea autentică nu se măsoară în schimburi, nu funcționează pe bază de contracte nescrise. Este un sentiment pur, care nu cere justificări. Ne iubim copiii fără a le cere nimic în schimb, ne iubim părinții, chiar și când greșesc, iubim uneori fără logică, fără explicație. Asta este iubirea adevărată – nu doar flacăra pasiunii, ci și căldura constantă a devotamentului.

 

Ar trebui să celebrăm iubirea în fiecare zi, nu doar pe 14 februarie, și nici măcar doar pe 24 februarie. Ea nu trebuie limitată de calendare sau de tendințe. Iubirea trebuie să fie un stil de viață, un mod de a privi lumea, o alegere zilnică. Nu avem nevoie de Valentine’s Day sau de Dragobete ca să spunem „te iubesc”, dar avem nevoie să ne întrebăm mai des: Cum iubim? De ce iubim? Ce înseamnă iubirea pentru noi?

 

Poate că răspunsurile nu vor veni ușor, dar un lucru este sigur: iubirea adevărată nu are nevoie de o zi anume ca să fie simțită. Ea trăiește prin noi, în fiecare gest, în fiecare renunțare, în fiecare zi în care alegem să iubim.

 

Maura ANGHEL

Dar ce este, de fapt, iubirea? Cum iubim? De ce iubim? Pentru ce iubim? Sunt întrebări pe care rareori ni le punem în profunzime. Iubirea autentică înseamnă dăruire, înseamnă să oferi fără să ceri în schimb, să îmbrățișezi cu tot sufletul fără teama de a pierde. Însă, în realitate, de câte ori nu condiționăm iubirea? De câte ori nu cerem atenție, fidelitate, sacrificii, dovezi? Și câți dintre noi cunosc adevărata iubire necondiționată?