30 de ani închisoare pentru campionul metodei „Accidentul”

  * partenera sa de la ultimele lovituri a scăpat doar cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de şase luni * de-a lungul anilor, individul a ţepuit peste 200 români

 

Ieşeanul Răzvan Şerban stă în închisoare din 2013, dar n-are nicio şansă de liberare condiţionată. Dimpotrivă, prin sentinţa dată vineri de Judecătoria Iaşi, el s-a ales cu o pedeapsă rezultantă de 30 de ani. Este campionul absolut al înşelătoriilor pin metoda „Accidentul”, având deja patru condamnări la activ pentru asemenea fapte. De-a lungul anilor, individul a ţepuit peste 200 români

Individul are un talent înnăscut, îşi poate schimba foarte uşor timbrul vocii, inflexiunile, trecând rapid de la glasul unui bărbat la cel al unei femei. Cu toate că are numai şapte clase, şi-a însuşit un vocabular elevat, stăpâneşte foarte bine termenii medicali şi cei juridici, nu-i este deloc greu să inducă în eroare interlocutorii cu care se conversează telefonic.

Fiind în puşcărie, nu se putea întâlni cu victimele înşelătoriilor, avea nevoie de cineva în libertate şi a găsit-o pe Petronela Maftei (19 ani). El juca atât rolul de medic, cât şi de cel al rudei accidentate, ea se dădea drept asistentă medicală sau reprezentant al Casei de Asigurări de Sănătate. Răzvan stabilea tariful pentru „intervenţiile chirurgicale de urgenţă”, iar Petronela se prezenta şi încasa banii.

 

Inculpatul le spunea că vocea este diferită, deoarece e lovit la gură

„În cazul de faţă, inculpatul Răzvan Şerban şi inculpata Petronela Maftei au  adoptat un mod de operare constant. În vederea contactării persoanelor vătămate, Şerban i-a spus Petronelei să căute pe internet o serie nouă de telefon (prefixul şi primele trei cifre), urmând ca el să completeze ultimele trei cifre şi, la rând, să apeleze persoane necunoscute. În situaţia în care nu i se răspundea sau persoanele apelate nu păreau credule, inculpatul închidea telefonul şi trecea la următorul număr. Discuţia era iniţiată de inculpat, care, plângând, le spunea victimelor că a fost implicat într-un accident rutier sau ca a avut un accident domestic, scopul fiind acela de a crea o stare de panică interlocutorilor, astfel încât să le distragă atenţia de la tonalitatea vocii, iar aceştia să creadă că vorbesc cu o persoană apropiată lor. Datorită vârstei şi a stării de panică, victimele intrau în jocul făptuitorului şi, fără să îşi dea seama, îi divulgau numele unei persoane apropiate, locul unde aceasta se află, persoane care ar putea fi în compania ei sau alte detalii, aceste informaţii fiind folosite de autor pe parcursul convorbirii pentru a face povestea plauzibilă. Ulterior, Şerban se recomanda ca fiind medic, începând să vorbească mai tare şi mai clar, le prezenta persoanelor apelate motivul pentru care le-a sunat şi le spunea victimelor că ruda lor, spunând numele pe care tocmai l-a aflat, a fost lovită de o maşină sau a suferit un accident casnic, se află la spital în stare gravă şi că are nevoie de bani pentru a acoperi cheltuielile generate de intervenţiile medicale. Folosea o poveste similară la toate faptele, modificând-o doar în cazul în care din discuţia cu persoana vătămată reieşeau detalii care nu s-ar potrivi. Varianta folosită de inculpat pentru a induce în eroare persoanele vătămate funcţiona printr-un mecanism foarte simplu, vestea că ruda este internată în spital în stare gravă producându-le victimelor o stare foarte mare de panică, astfel încât ele să nu mai fie în stare să raţioneze. În situaţia în care persoanele vătămate aveau dubii că vorbesc, într-adevăr, cu ruda accidentată, deoarece vocea nu semăna, inculpatul le spunea că vocea este diferită, deoarece e lovit la gură. Realizând că reuşita lui depinde foarte mult de eliminarea factorilor care ar putea să le facă pe persoanele vătămate să îşi dea seama că sunt înşelate, inculpatul a găsit diverse modalităţi prin care să evite acest lucru. Pentru ca persoanele vătămate să nu aibă ocazia să contacteze alte persoane (inclusiv ruda presupus accidentată) până la venirea inculpatului care să ia banii, inculpatul le ţinea în permanenţă de vorbă în telefon, le cerea acestora şi numerele de telefon mobil şi le suna şi pe acele numere, le cerea să scrie după dictare o declaraţie olografă prin care îşi exprimă acordul în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale sau prin care remit banii pe propria răspundere şi le spunea sa numere cu voce tare banii pe care urmează sa-i remită la telefon”, se arată în rechizitoriu.

 

Şerban a fost identificat primul, datorită istoricului său infracţional

Tandemul a funcţionat vreme de aproape doi ani, între 2018 şi 2020, puşcăriaşul şi partenera lui escrocând opt persoane, valoarea cumulată a daunelor materiale ridicându-se la aproape o sută de mii de euro. Păgubiţii au făcut plângeri, anchetatorii şi-au dat rapid seama că, în toate cazurile, e vorba de aceiaşi făptaşi, Şerban a fost identificat primul, datorită istoricului său infracţional, la scurt timp a căzut şi Petronela, iar rechizitoriul a ajuns la Judecătoria Iaşi pe 10 martie 2021. După zece termene, vineri, 16 septembrie, s-a dat şi sentinţa. Şerban a primit cinci ani, dar, adăugându-i-se condamnările anterioare, s-a ales cu o rezultantă de 30 de ani. Neavând cazier, Petronela a scăpat neaşteptat de ieftin. Doar cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de şase luni.

Pe latură civilă, amândoi sunt obligaţi să achite, în solidar, toate daunele. În cuantum de aproape 100.000 euro. Marcel FLUERARU