A început pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva

* marți dimineață, un sobor de preoți a purtat racla în jurul Catedralei Mitropolitane într-o procesiune impresionată, moaștele Sfintei fiind scoase și depuse în baldachinul cu flori * mii de pelerini au așteptat peste noapte la Iași începerea pelerinajului la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva * din Voluntari au venit peste 100 de autocare cu 7.000 de pelerine * mulți pelerini parcurg drumul către Iași pe jos, ca act de penitență și devoțiune

La primele ore dimineții rândul se întindea deja pe aproape doi kilometri. Nici frigul de peste noapte și nici orele lungi de așteptare nu i-au speriat pe pelerini. La ora 6.00 în Catedrala din centrul Iașului a început slujba în prezența a sute de persoane.

În aerul răcoros al dimineții de ieri, racla a fost scoasă din Catedrală și purtată în procesiune, în murmurul rugăciunilor rostite în șoaptă. Rândul pelerinilor deja număra câșiva kilometri, peste 10.000 de persoane rugându-se la racla făcătoare de minuni. Nimeni nu părea descurajat de așteptare. Pentru mulți, face parte din experiența pelerinajului, un timp de reflecție și introspecție. Maria Ionașcu are  70 de ani, este din Vaslui și vine la pelerinaj de peste 30 de ani. „Fiecare an este diferit, dar sentimentul pe care îl am când ajung în fața raclei este mereu același. Simt o pace interioară și o bucurie care nu pot fi descrise în cuvinte”, a spus femeia. Mihai e un tânăr de 25 de ani, din Constanța. „Am venit să-i mulțumesc Sfintei Parascheva pentru că mama mea s-a însănătoșit după o boală grea. Cred că rugăciunile noastre au fost auzite”, a mărturisit el cu emoție. În așteptarea închinării, atmosfera era una de comuniune și solidaritate. Oamenii și-au oferă unii altora ceai cald, sandvișuri sau pur și simplu o vorbă bună. În ciuda oboselii, fețele pelerinilor radiau de speranță.

Racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost purtată pe umeri de preoți până la baldachinul îmbrăcat în flori, iar apoi primii pelerini au fost lăsați să se închine. Unii dintre ei s-au așezat la rând cu 20 de ore înainte. „Ca în fiecare an noi venim de foarte devreme. Venim cu o zi înainte, ne așezăm la coadă ca să fim primii. Nu pot să stau la coadă pentru nimic în lume. Uitați-vă că sunt cu scaunul în mână. Am probleme de sănătate. Cred că sunt cam vreo 20 de ani de zile. Mă simt liniștit din toate punctele de vedere. Mai calm. Ne facem și noi datoria față de divinitate”, a spus Radu, pelerin din București.

7.000 de pelerini veniți din Voluntari

Ca în fiecare an, rândul din prima și de pelerinaj este format din credincioși veniți de lângă București. Peste 100 de autocare au venit din Voluntari la Iași și anul acesta. În total, aproape 7.000 de persoane au venit în noaptea de dinaintea începerii pelerinajului. „Suntem din Ștefănești. Greu și lung drumul, dar merită efortul. Acum, gata, nu mai avem nimic de când am intrat la Cuvioasa. Așa simțim să venim la Sfântă”, explică Florentina.

Sute de jandarmi și de voluntari au grijă ca pelerinilor să nu le lipsească nimic și să se păstreze ordinea și liniștea. „Ne-am pregătit așteptând pelerinii de la Voluntari si ceilalți care s-au așezat la rând. Dupa cum ați văzut am debutat in liniște în aceste vremuri atât de agitate”, spune general de brigadă Ion Sandu, comandantul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău.

Pelerinaj vindecător, anul acesta

„A început sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Anul acesta este pusă sub semnul harului vindecător. Pentru că fiul lui Dumnezeu s-a întrupat ca să ne izbăvească de suferință. A fost un început frumos cu multa tihnă. Sigur și cu emulație care se crează în rândul credincioșilor în momentul in care racla cu Sfintele Moaște se pune în mișcare. Cu emoție firească. Este multă pace. Nădăjduim să fie un pelerinaj cu multă pace și care, prin rugăciunile celor care vor veni aici să contribuie măcar puțin la pacea lumii pentru care atât de mult ne rugăm”, explică pr. Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Miercuri vor ajunge la Iași și moaștele  Sfântului Mare Mucenic Pantelimon

Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva este unul dintre cele mai mari și importante evenimente religioase din România. În fiecare an, în preajma datei de 14 octombrie, Iașul devine destinația a sute de mii de pelerini, veniți din toate colțurile țării și chiar din străinătate. Tradiția lui este strâns legată de credința în puterea vindecătoare și miraculoasă a Sfintei.

Oamenii vin să se roage pentru sănătate, pentru bunăstarea familiei, pentru împlinirea dorințelor sau pur și simplu pentru a mulțumi pentru binefacerile primite. Ceremonia începe cu procesiunea de scoatere a moaștelor din Catedrala Mitropolitană. Racla este așezată într-un baldachin special amenajat în curtea catedralei, unde credincioșii pot veni să se închine.

Atmosfera este una solemnă, dar în același timp plină de speranță și emoție. Pe lângă aspectul religios, pelerinajul este însoțit și de o serie de tradiții populare.

Mulți pelerini parcurg drumul către Iași pe jos, ca act de penitență și devoțiune

De-a lungul drumului, comunitățile locale îi întâmpină cu ospitalitate, oferindu-le hrană și adăpost. Este un gest care reflectă solidaritatea și spiritul comunitar al românilor.

Chiar dacă drumul până la raclă este unul lung și poate dura chiar și opt ore, credincioșii care vor să se închine la racla amplasată în curtea Catedralei Mitropolitane s-au înarmat cu răbdare și reușesc să treacă peste toate obstacolele prin rugăciune. Indiferent dacă vin la Iași sau din alte colțuri ale țării, pelerinii sunt uniți de un singur gând, dorind să îi adreseze Sfintei Cuvioase Parascheva cele mai importante rugăciuni. Ocrotitoarea Moldovei îi asculta și îi ajută, susțin pelerinii care așteaptă la rând, având în mâini, de cele mai multe ori, cărți de rugăciuni sau lumânări aprinse. „Venim la Sfânta Parascheva în fiecare an, de aproximativ opt ani de zile. Am mai venit și înainte, dar nu veneam în fiecare toamnă. Sfânta Parascheva m-a ajutat foarte mult într-un moment de cumpănă. Nu vin neapărat să îi cer ceva. Vin mai mult să îi mulțumesc pentru că știu că m-a ajutat atunci când am avut nevoie. Este ziua ei și venim să îi mulțumim pentru tot ce a făcut pentru noi, pentru că ne-a ascultat rugăciunile. Venim să o rugăm să ne țină sănătoși pe noi și pe cei dragi nouă, să ne ferească de războaie, de dezastre”, a povestit Maria, o femeie în vârstă de 57 de ani, care a venit din Botoșani pentru a se ruga la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Oamenii cred în puterea de vindecare a Sfintei Cuvioase

Poveștile cu minunile făcute de Sfânta Parascheva sunt nenumărate. Multe persoane le consideră simple legende, în timp ce alții își pun toate speranțele în racla aplasată în centrul Iașului, în curtea Catedralei Mitropolitane. Astfel, la o scurtă incursiune printre pelerini, putem afla că foarte mulți dintre ei vin să se roage pentru sănătatea celor apropiați, care se confruntă cu probleme grave de sănătate. Pe mulți dintre ei îi putem găsi cu fotografiile celor dragi în mână sau cu obiecte care aparține persoanelor aflate în suferință. Pe toate acestea vor să le atingă de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, în timp ce o roagă să facă, din nou, o minune pentru cei care au mai mare nevoie. „Am venit să mă rog pentru sănătate. Nu pentru sănătatea mea, că eu sunt bine, muțumesc lui Dumnezeu. Mă rog la Sfânta Parascheva să o facă bine pe sora mea care este bolnavă. Trebuie să vii cu credință, pentru că Sfânta a făcut multe minuni și face în continuare, ne ocrotește pe toți. Am adus cu mine poza ei și câteva obiecte, o eșarfă de-a ei. Mai avem de așteptat până să ajunge la Sfânta, dar timpul trece ușor, ne rugăm cât așteptăm, ne gândim la cei dragi, ne punem ordine în suflet și în gânduri”, a povestit Diana, în vârstă de 39 de ani, care a venit din București pentru a se ruga ca Sfânta Parascheva să îi vindece sora.

Cât durează pelerinajul de la moaștele Sfintei

Pelerinajul a început în cursul dimineții de 8 octombrie 2024, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior, racla cu sfintele moaște a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană, în cadrul tradiţionalei procesiuni, de către un sobor de preoți și diaconi, în prezența Preasfinţitului Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopul Iașilor. Racla cu sfintele moaște a fost depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi începând de marţi, 15 octombrie. Miercuri seara vor fi aduse de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos și sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Zeci de mii de pelerini din întreaga țară și nu numai sunt așteptați în orașul nostru pentru a aduce un prinos de recunoștință celor doi sfinți.

Sfânta Parascheva. Viața și moștenirea Ocrotitoarei Moldovei

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivat, situat pe malul Mării Marmara. Provenind dintr-o familie înstărită și credincioasă, Parascheva a simțit de tânără chemarea spre o viață dedicată lui Dumnezeu. La doar 10 ani, influențată de cuvintele Evangheliei, a început să își împartă hainele și bunurile celor săraci, spre nedumerirea părinților ei. După moartea părinți, a renunțat la tot ce avea și a plecat în Țara Sfântă, unde a trăit în mănăstiri și a petrecut ani întregi în post și rugăciune. După o viață dedicată credinței și ajutorării celor nevoiași, a trecut la cele veșnice la vârsta de 27 de ani. Moaștele sale au fost descoperite în mod miraculos, rămânând neatinse de trecerea timpului. După mai multe peregrinări prin diferite locuri sfinte, în 1641, domnitorul Vasile Lupu a reușit să le aducă la Iași, ca semn de recunoștință și devotament față de credința ortodoxă. De atunci, Sfânta Parascheva a devenit „Ocrotitoarea Moldovei”, iar moaștele sale au fost și sunt un izvor de speranță și vindecare pentru credincioși.

Impactul asupra comunității și indivizilor

Pentru Iași, pelerinajul are un impact semnificativ, atât din punct de vedere economic, cât și social. Hotelurile și pensiunile sunt pline, restaurantele și cafenelele sunt aglomerate, iar comercianții locali își vând produsele tradiționale: icoane, lumânări, obiecte artizanale. Dar dincolo de aspectul material, are un efect profund asupra comunității. Este un moment în care oamenii se reunesc, își reînnoiesc legăturile și își reafirmă valorile comune. Voluntarii se implică în organizare, asigurându-se că pelerinii au tot ce le trebuie. Biserica oferă asistență spirituală și sprijin celor care au nevoie.

Pentru indivizi, pelerinajul poate fi o experiență transformatoare. Mulți simt că își regăsesc echilibrul interior, că primesc răspunsuri la întrebările care îi frământă sau că își întăresc relația cu divinitatea. Studiile arată că participarea la astfel de evenimente colective poate avea beneficii asupra sănătății mentale și emoționale, reducând stresul și anxietatea.

O mie de voluntari la raclă

Voluntarii fac din efortul lor de a veni în sprijinul pelerinilor ceea ce buna tradiție a ospitalității românești ne-a învățat mereu: să fim buni și primitori cu străinii. „Cu toții am înțeles aceasta, iar inimoșii voluntari confirmă că e mai vrednic de bucurie cel care oferă decât cel care primește, oricât de greu de evaluat e acest lucru. Dincolo de proiectele Ceaiul pentru pelerini, hrană pentru pelerini, există și o amplă activitate de informare pe care voluntarii Sfintei Cuvioase Parascheva o desfășoară printre cei care vin la Iași la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. În acest sens, ei vor fi dispuși mereu să răspundă solicitărilor pelerinilor”, a spus preotul Lucian Apopei, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei.

Unul dintre mijloacele de informare va fi și anul acesta distribuirea Ghidului pentru pelerini, o publicație care va fi tipărită, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, în 100.000 de exemplare și care va conține noutăți despre sărbătoarea de anul acesta, cuvântul ierarhului, viața Sfintei Cuvioase Parascheva, viața Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, ale cărui Sfinte Moaște vor fi aduse din Sfântul Munte Athos de la Mănăstirea Sfântul Pavel, mărturii ale pelerinilor din anii precedenți, o serie de îndrumări practice, dar și un itinerariu al bisericilor care pot fi vizitate de pelerinii care vin la Iasi și care se bucură de sprijinul acestor voluntari pe care ei îi numesc „îngeri ai Cuvioasei”. „Ne rugăm ca Domnul să răsplătească efortul acestora! Tot ca măsură de informare, anul acesta am pus la dispoziție, în premieră, două numere de telefon la care pelerinii pot suna pe toată durata pelerinajului organizat la Iași cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Aceste numere sunt:  0757.57.91.00 și 0757.033.466. Și până în acest an, pelerinii puteau suna la numerele de secretariat ale Arhiepiscopiei Iașilor pentru a cere informații, însă aceste două numere sunt dedicate exclusiv sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva”, a spus Lucian Apopei.

Există o patologie a hramului de Sfânta Parascheva

Medicul ieșean Tudor Ciuhodaru a transmis câteva reguli pentru pelerini (și nu numai) care-i vor ține departe de Spitalul Clinic de Urgență, în aceste zile.

„Purtați haine mai groase și evitaţi imobilizarea prelungită. Noaptea temperaturile se pot apropia de zero grade. Beți lichide calde. Nu este recomandat să vă încălziţi consumând alcool.

Măncaţi măcar o gustare cu cel puţin câteva ore înainte de a vă aşeza la coada pelerinilor. Aşteptarea se poate prelungi iar hipoglicemiile şi stările lipotimice pot deveni probleme redutabile în condiţii de aglomerație.

Nu-i lasati neinsoţiţi pe cei cu probleme de ordin psihologic sau psihiatric pentru a evita acutizarea afecţiunilor de bază.

Nu intrerupeţi tratamentul pentru bolile pe care le aveţi, precum cele cardiace sau metabolice, doar pentru a putea participa la pelerinaj. Întreruperea tratamentului le poate agrava sau complica evoluţia.

În cazul apariţiei oricărei simptomatologii mergeți rapid la spital, eventual cu mijloacele proprii disponibile, pentru a scurta timpul până la prezentare, ținând cont că aglomeraţia sau căile dificile de acces vă pot crea multe probleme.

Încercati să luaţi legatura cu medicul de familie, mai ales pentru afecţiunile minore, pentru a nu fi nevoiţi să stați zeci de ore prin sălile de aşteptare ale vreunui spital.

Sunați la 112 când nu vă puteţi încadra rapid într-un anumit tip de patologie (cardiacă, digestivă etc.) pentru că, în abseța unui spital de urgenţă monobloc, cu toate specialităţile necesare, vă puteți trezi că înlocuiţi pelerinajul de la moaşte cu un pelerinaj pe la mai multe spitale din Iași.

Rețineți: În fiecare an patologia hramului de Sfânta Parascheva e dominată de stări lipotimice, tetanii manifeste, pusee hipertensive, accidente ischemice tranzitorii sau episoade de anxietate paroxistică. Nu lipsesc nici gastritele, ulcerele și enterocolitele, legate de tipul și modul de alimentație sau de nerespectarea regulilor de igienă. Femeile din rural cu vârste de peste 55 de ani sunt cele mai expuse la astfel de afecțiuni dar după terapia de urgență, solicită întotdeauna reîntoarcerea la pelerinaj.  În schimb, la cei veniți în scopuri mai puțin ecumenice, patologia dominantă este cea traumatică, în special plăgi, luxații și entorse sau legată de excesele alimentare sau alcoolice. În anii trecuţi s-au înregistrat chiar şi cazuri letale: o femeie de 61 de ani cu probleme cardiace şi-a pierdut viața în timp ce stătea la coadă la moaşte iar în 2013 o altă pacientă de 55 de ani din Ploieşti nu a mai putut fi resuscitată. Nu au fost singurele cazuri în care pelerini care au stat prea multe ore în picioare la rând au avut nevoie de îngrijiri medicale”, a transmis medical Tudor Ciuhodaru.

­­­­­Restricții și modificări de circulație

Organizarea numeroaselor manifestări din cadrul celei de-a XXXIII-a ediții a Sărbătorilor Iașului impune o serie de modificări şi restricţii ale traficului auto, după cum urmează:

În perioada 8 octombrie 2024, ora 0.00 – 15 octombrie 2024, ora 24.00 se închide, în funcție de necesități, circulația rutieră pe următoarele artere: str. Colonel Langa, str. G. M. Cantacuzino, str. Iordachi Lozonschi - str. Cloșca, str. Sf. Petru Movilă, str. Uzinei, str. Morilor, str. Alexandru Ipsilanti, str. Sf. Andrei, trecătoarea Iancu Bacalu, str. Iancu Bacalu – Traseul pelerinilor.

În perioada 8 octombrie 2024, ora 0.00 – 15 octombrie 2024, ora 6.00 se închide / restricționează traficului rutier, în funcție de necesități, pe următoarele artere, pentru parcarea autocarelor și microbuzelor cu pelerini:

- bd. Regele Ferdinand I al României, tronsonul cuprins între Podu Roș și intersecția cu Podul de Piatră; 

- bd. Regele Mihai I al României, tronsonul cuprins între sos. Națională (spălătoria K9) și Podu Roș (sediul PNL).

În data de 11 octombrie 2024, în intervalul orar 18.00 – 21.00, se închide / restricționează traficul rutier pe traseul: str. I. C. Brătianu – str. Cuza Vodă – str. Armeană – str. C. Negri – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – Procesiunea „Calea Sfinților”.

În data de 14 octombrie 2024, în intervalul orar 7.00 – 14.00, se închide / restricționează traficul rutier, în funcție de necesități, pe următoarele artere: str. I. C. Brătianu (între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Cuza Vodă), str. Agatha Bârsescu (între str. I. C. Brătianu și str. Mănăstirea Dancu), bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – Sfânta Liturghie.

Locuri de parcare pentru pelerini:

- bd. Regele Mihai I al României, tronsonul cuprins între sos. Națională (spălătoria K9) și Podul Roș (sediul PNL);

- bd. Regele Ferdinand I al României, tronsonul cuprins între Podu Roș și Podul de Piatră;

- parcarea de la Teatrul Național;

- parcarea de pe str. Agatha Bârsescu.

Poliţia Rutieră, Jandarmeria şi Poliţia Locală vor lua deciziile privind restricţionarea / închiderea circulaţiei rutiere în diferite zone, în funcție de necesități, pentru buna desfăşurare a evenimentelor incluse în Sărbătorile Iaşului.

 

***

În timpuri dominate de tehnologie, informație rapidă și individualism, rolul credinței este adesea subestimat. Cu toate acestea, pentru milioane de oameni, credința rămâne un pilon central al existenței lor. Ea oferă un sens, un scop și un cadru moral în care își pot desfășura viața. Pelerinajele, cum este cel la Sfânta Parascheva, sunt dovada vie a faptului că oamenii caută în continuare conexiuni spirituale profunde. Ele oferă o alternativă la superficialitatea și materialismul care domină adesea societatea modernă. Prin participarea la astfel de evenimente, oamenii își reafirmă identitatea spirituală și își consolidează sentimentul de apartenență la o comunitate. Sociologii și psihologii au început să acorde o atenție sporită acestor fenomene, recunoscând importanța lor în menținerea echilibrului social și personal. Credința și practicile religioase pot contribui la creșterea rezilienței, la promovarea valorilor pozitive și la întărirea legăturilor interumane.