Alcoolicii au luat cu asalt Spitalul Socola

În cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași s-a înregistrat, în ultimii ani, o creștere a internărilor pentru tulburări asociate consumului de alcool. Astfel, în anul 2020 s-au evaluat clinico-terapeutic 1.551 pacienți, în anul 2021 au fost înregistraţi şi evaluaţi 1.691 pacienți, iar de la începutul anului sunt deja înregistrați 1.424 pacienți cu astfel de tulburări.

La Camera de Gardă a Institutului de Psihiatrie Socola, 50-60% dintre pacienţii aduşi în intervalul de urgențe medicale au cel puțin unul dintre diagnosticele legate de alcool.

Medicii psihiatri spun că din nefericire, acestea nu sunt doar simple statistici. Atât pacienții care se adresează specialiștilor, cât și pentru aparținătorii acestora sunt foarte afectaţi de excesul consumului de alcool. „Majoritatea persoanelor care au probleme cu alcoolul dezvoltă tulburări psihice, precum tulburări cognitive, tulburări afective, tulburări de somn, tulburări sexuale, anxietate, agresivitate fizică și verbală, comportamente antisociale. În cazul părinților care se confruntă cu probleme ce țin de consumul de alcool, starea generală de bine a copiilor va fi afectată negativ, efectele negative date de acestea având implicații nefaste pentru toată familia”, a spus medicul psihiatru  Oana Grecu.

Studiile sugerează că, de obicei, consumul excesiv de alcool la unul sau ambii părinți determină un mediu familial dezorganizat, pentru că părinții (sau cel puțin unul dintre ei) nu-și mai pot îndeplini rolurile cu aceeași responsabilitate și nici activitățile cotidiene necesare.

Atât în Camera de Gardă a Institutului de Psihiatrie Socola, dar şi alte studii arată că pacienții ajunşi la spital cu această simptomatologie provin de cele mai multe ori din familii cu situaţie financiară precară. „În comparație cu părinții non-alcoolici, cei care au probleme cu alcoolul au mai puțină pregătire educațională. Deoarece există mai mulți bărbați consumatori de alcool decât femei, riscul de a întâlni violență fizică și agresivitate în mediul familial crește. Cei mai afectaţi sunt copiii. Familia reprezintă un important factor în dezvoltarea socială şi emoțională a copilului, incluzând dezvoltarea identității, comportamentele adaptative, abilitățile sociale, sensul sineului și al celorlalți, precum și capacitatea de auto-reglare emoțională și comportamentală. Toate acestea se dezvoltă, așadar, în familie”, spune psihiatrul ieşean.

 

De cele mai multe ori, problemele legate de consumul excesiv de alcool al părinților rămân constante pe parcursul vieții, dacă nu se intervine pentru ameliorarea acestora. În aceeași măsură, copilul va fi martor al acestora, dar și „parte vătămată” pe tot parcursul vieții. 

 

„Cei care provin din familii în care se consumă alcool în exces prezintă riscuri mai mari să dezvolte diferite probleme psiho-sociale: reactivitate emoțională ridicată și nevrotism ridicat; frică intensă legată de stimulii externi, pentru că nu se simt în siguranță; stil de atașament evitant-anxios, pentru că părinții nu răspund în mod adecvat la nevoile emoționale ale copilului, iar acest lucru le afectează și relațiile de cuplu de mai târziu; pentru că nu au un model sănătos și suportiv, aceștia nu-și pot dezvolta coerent abilitățile sociale; nu-și dezvoltă mecanisme de gestionare a problemelor și nici nu-și pot înțelege sau regla emoțiile într-un mod adaptativ; vor resimți stresul mult mai intens, iar șansele de a scădea stima de sine sunt ridicate; sunt mai puțin cooperanți, mai puțin autonomi și mai puțin fericiți pe parcursul vieții; tind să aibă performanțe mai scăzute în mediul academic; tind să-și asume responsabilități parentale mult prea devreme, iar acest lucru îi privează de bucuria copilăriei”, arată psihiatrul ieșean.

Din nefericire, încă nu a fost descoperit niciun tratament cunoscut pentru tulburările care apar din cauza alcoolui. Deocamdată cea mai eficientă măsură rămâne prevenirea lor prin evitarea în exces a consumului de orice tip de alcool.

Laura RADU