Au „dispărut” între 350.000 şi 436.000 de ieşeni!

În teorie, Iaşul ar trebui să aibă 795.342 de rezidenţi * recenzori au găsit acasă doar 710.945 de persoane, ceea înseamnă că aproape 85.000 de ieşeni sunt plecaţi din ţară ori nu au dorit să se recenzeze * dacă translatăm rezultatul recensământului în zona numărului de cetăţeni domiciliaţi în Iaşi, diferenţa devine una spectaculoasă: au „dispărut” 436.175 de ieşeni dacă luăm în calcul populaţia recenzată sau 351.778 de ieşeni, dacă ţinem cont de populaţia estimată-ţintă la 1 decembrie 2021

Primul recensământ din România organizat integral în format digital, al 13-lea din istorie şi al patrulea după Revoluţia din 1989 s-a încheiat. În urma colectării datelor, proces care s-a derulat cu destule sincope, a reieşit că suntem 18,15 milioane de români, cifră rezultată în urmă adunării chestionarelor completate în fiecare judeţ şi mai mică cu aproximativ un milion de persoane având în vedere că populaţia rezidentă estimată a României la 1 decembrie 2021 era de 19,02 milioane de persoane. Sigur că, până în luna decembrie, cifrele se pot schimba având în vedere din comunicatul emis de Institutul Naţional de Statistică, entitatea care a coordonat recensământul, aflăm că după încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din OUG nr 19/2020, se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile: „aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4)”.

Iaşul, locul trei la recenzare. Locul trei din coadă!

Strict pentru Iaşi, o primă concluzie ar fi că locuitorii urbei nu au părut interesaţi în a se recenza. Procentul de 89,4%  în ceea ce priveşte chestionarele completate la nivel de persoană este cu mult sub pragul naţional (95,4%), Iaşul ocupând antepenultimul loc pe ţară, înaintea Timişului (83,5%) şi Bucureştiului ( 85,2%). Judeţele „fruntaşe” la procentul de persoane recenzate sunt Vrancea (109% din totalul persoanelor înregistrate în perioada 14.03-31.07.2022 în total populaţie rezidentă ţintă estimată la 01.12.2021), Bistriţa-Năsăud (106,8%), Botoşani (105,9%), Călăraşi (102,2%), Teleorman (101,4%), Olt (101,3%), Gorj (101%), Sălaj (100,8%) şi Neamţ (100,7%).

Chestionare „spun” că lipsesc 85.000 de ieşeni

Firesc, apare întrebarea câţi locuitori numără în prezent judeţul Iaşi? În teorie, ar fi trebuit să fim 795.342 de persoane, acesta fiind estimatul pentru Iaşi la 1 decembrie 2021. Ar fi vorba de o diferenţă de 84.397 de ieşeni, atât timp cât, conform recensământului, au fost completate de 710.945 de chestionare  la nivel de persoană. Însă calculul nu poate fi unul exact întrucât şi acea cifră-ţintă amintită mai sus este subiectivă, având în spate elemente de relativitate, gen migrarea populaţiei sau schimbări de domiciliu, ca să nu mai vorbim de faptul că sursele administrative folosite în procedurile de estimare a numărului de locuitori în mod sigur au furnizat informaţii aproximative şi exacte. Ca şi argument, în Botoşani procentul de recenzare a fost de 105,9%, ceea ce se înseamnă că estimatul a fost mai mic decât populaţia rezidentă actuală. Admiţând, totuşi, că marja de eroare a statisticienilor este una redusă, putem concluziona că populaţia judeţului s-a redus cu 85.000 de persoane. În decembrie vom afla dacă este vorba de persoane plecate în străinătate sau care nu au dorit să se recenzeze...

După alte calcule, diferenţa ar fi de minim 351.000 de ieşeni

Dacă translatăm rezultatul recensământului în zona altor statistici, a celor referitoare la numărul de ieşeni după domiciliu, diferenţa devine una spectaculoasă. Tot INS susţine că, în Iaşi, existau pe 1 ianuarie 2022, 980.865 de persoane, 479.249 în mediul rural şi 501.616 în cel urban. Atenţie însă, vorbim aici de persoane cu buletin de Iaşi, ceea ce înseamnă că la cifra de 980.865 de cetăţeni trebuie adăugat numărul locuitorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani (fără buletin). Adică 166.255 de locuitori, conform aceloraşi surse. Ajungem astfel la un total de de 1.147.120 de „ieşeni” după domiciliu, evident, cu tot cu basarabenii care au obţinut buletin de Iaşi sau cu studenţii din alte judeţene care aleg să se stabilească, la finalul studiilor, în dulcele târg. O cifră des vehiculată în ultimii ani dacă e să ne reamintim declaraţiile autorităţilor, gen Iaşul a trecut de un milion de locuitori. Evident, diferenţele se transformă radical iar scăderile ne oferă ca rezultat „dispariţia” a 436.175 de ieşeni dacă luăm în calcul populaţia recenzată sau 351.778 de ieşeni, dacă ţinem cont de populaţia estimată-ţintă.

În concluzie, oricum ne-am raporta, suntem mai puţini ieşeni. Criza pandemiei, deteriorarea situației economice şi recrudescența șomajului pot fi câteva din motivele care conduc spre o astfel de situaţie. Cu cât a scăzut populaţia rezidentă, asta se va şti abia anul viitor, Institutul Național de Statistică având instrumentele identificării persoanelor cu reședința obișnuită în Iaşi, care nu au fost recenzate în această vară. Dan CONSTANTINESCU