Ce nu trebuie să faci în Ajunul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri cu origini păgâne din regiunile istorice ale României
Dimensiune font:
Poporul român este unul foarte superstițios, iar tradițiile și obiceiurile noastre încă sunt respectate cu sfințenie în numeroase zone din țară.
Perioada sărbătorilor nu duce lipsă de astfel de datini și există numeroase lucruri pe care se spune că este bine să le facem pentru a ne asigura că ne merge bine în anul ce urmează să vină.
Ajunul Crăciunului, ziua în care se împodobește bradul, este una foarte importantă și cu multe semnificații. Multe familii fac o masă în cinstea morților și cheamă preotul să guste mâncarea și să o sfințească.
În Ajun încep și colindele, care anunță nașterea lui Iisus Hristos. Se spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ pentru a mai scăpa lumea de păcate și că diavolii vor ieși pe pământ când acestea nu se vor mai auzi.
Mai mult, se spune că este bine să ascultăm colinde inclusiv la masa de Crăciun deoarece vor atrage belșug în casă.
În Ajunul Crăciunului:
Nu se bea rachiu.
Nu se împrumută nimic și se ia înapoi tot ce s-a împrumutat de-a lungul anului.
Nu se duce gunoiul.
Copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
Se spune că în noaptea de Ajun animalele pot să vorbească.
Nu se mătură casa.
Se taie un măr, care vestește sănătatea celui care l-a tăiat. În cazul în care are viermi, va fi măcinat de boală, iar dacă e putred atunci nu va prinde anul următor.
Se agață crenguțe de vâsc în casă pentru noroc și belșug.
Se aruncă boabe de grâu și porumb către colindători, iar apoi acestea sunt adunate și date păsărilor pentru a face ouă anul următor.
În bradul de Crăciun se pune un săculeț cu fasole albă, ce simbolizează puritatea sufletului.
Pe de altă parte, de Crăciun, la micul-dejun, este bine să mâncăm pește pentru a fi sprinteni tot anul.
De asemenea, din această zi și până la Bobotează, colindătorii merg cu ”Steaua” pentru a vesti nașterea lui Iisus Hristos.
O altă tradiție este venirea lui Moș Crăciun care aduce daruri. Se spune că aceste cadouri sunt asociate cu magii care i-au dus pruncului Iisus în dar aur, smirnă și tămâie după naștere.
Mai mult, tradițiile pot să difere în funcție de regiune. De exemplu, în satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului se practică „scormonitul în foc”. Toţi membrii familiei se adună în jurul focului şi, pe rând, dau cu o nuia, spunând: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.
În Moldova casa se decorează inclusiv cu plante precum busuioc, măghiran și bumbișor, iar în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până la primăvară, când sunt puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Se spune că aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna.
Ads
În zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le iese în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau