Fermierii ieșeni combat seceta cu lumânări și icoane!

 * doar în ultima lună, aproape 350 hectare de culturi de toamnă și peste 17 hectare de culturi de primăvară au fost afectate de seceta pedologică * pentru culturile calamitate, fermierii pot primi subvenții: 925 lei pentru un hectar de grâu și secară, 805 lei/ha triticale, 912 lei/ha orz, 772 lei/ha ovăz, 1.002 lei/ha rapiță

 Doar divinitatea mai poate face ceva pentru culturile distruse de seceta gravă din județul Iași. Oamenii din satul Coarnele Caprei, împreună cu preotul paroh, s-au rugat și au aprins lumânări cu speranța că vor putea „aduce” ploaia și în această zonă puternic afectată de lipsa precipitațiilor. Situația este cu atât mai gravă cu cât efectele secetei au fost înregistrate încă din primăvară.

La Iași a fost înființată o comisie la nivelul Instituției Prefectului, pentru a evalua, până în toamnă, pagubele produse de calamitate. Doar în ultima lună au fost identificate peste 350 de hectare afectate de secetă. „Prin ordin al prefectului a fost înființată o comisie de constatare și evaluare a pagubelor cauzate de seceta pedologică la culturile agricole. Comisia va fi formată din trei membri, un reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Județeană Iaşi, un reprezentant al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Iași și un reprezentant al administrației publice locale. Situațiile rezultate în urma evaluărilor vor fi transmise la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. La nivelul Direcției pentru Agricultură s-a monitorizat situația culturilor afectate de seceta pedologică, în ultima lună fiind identificate aproape 350 hectare de culturi de toamnă și peste 17 hectare de culturi de primăvară”, a declarat Bogdan Cojocaru, prefectul județului Iași.

Pentru culturile calamitate, fermierii pot primi subvenții din partea statului. Spre exemplu, pentru un hectar de grâu și secară se va primi suma de 925 de lei, triticale 805 lei/hectar, orz - 912 lei, ovăz - 772 lei și rapiță 1.002 lei/hectar. Situația este cu atât mai îngrijorătoare pentru că, spun autoritățile, în ultimii ani a scăzut foarte mult numărul exploataţiilor agricole de dimenisiuni foarte mici.

„Concomitent cu scănderea numărului de exploataţii agricole foarte mici, a crescut ponderea exploataţiilor agricole care au utilizat suprafeţe mai mari de 10 ha, la 4,2% în anul 2020, faţă de 2,2% în anul 2010.Numărul exploataţiilor agricole de dimensiuni mici (suprafaţă agricolă utilizată de până la 1 hectar) s-a diminuat în anul 2020 faţă de anul 2010 cu 488 de mii de exploataţii agricole, respectiv cu 24,2%”, se arată într-un raport al Institutului Național pentru Statistică.

Seceta ucide peștii din iazuri

Afectați de secetă sunt și fermierii din acvacultură. Lipsa precipitațiilor a redus foarte mult volumul de apă din iazurile și lacurile de pe raza județului Iași. „Seceta din acest an, ca și cele din ultimii șase ani, care au fost succesivi cu excepția lui 2019, afectează profitabilitatea fermelor. Ne așteptăm ca producțiile să fie mai mici și chiar în situații extreme să avem mortalități semnificative. Mai mult, fermele piscicole sunt habitate și pentru sute de specii de păsări și în condițiile în care nu există apă, aceste păsări vor pleca”, a spus Eugen Platon, președinte Romfish.

Ca și în cazul agriculturii, acvacultura are nevoie de sisteme de irigații dar, din păcate, Iașul stă foarte prost și la acest capitol. Piscicultura nu este prevăzută nici în schemele de subvenții pentru calamitate motiv pentru care mulți fermieri se așteaptă la ce este mai rău. „Noi nu suntem cuplați la sistemele de irigații, dar așa cum sunt fermierii din agricultură. Nu suntem percepuți ca făcând parte din agricultură. Acvacultura este percepută ca o ramură a agriculturii. Și dacă se stabilesc compensații pentru pierderile cauzate de secetă, să fim și noi beneficiarii acestor compensații. Trebuie să mai ținem cont că peștele este singurul animal din zootehnie care nu a primit niciodată subvenție”, a mai spus Eugen Platon, președinte Romfish. Ruxandra CAȘU