Noi presiuni asupra monedei naționale

Situația încordată din UE, generată de rezultatele la recentele alegeri europarlamentare, și-a pus amprenta asupra monedei unice și a celor de la marginea zonei euro. Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune însă s-a observat o tendință de depreciere și de depășire a recordului de 4,9783 lei, atins în urmă cu mai mult de un an.

Media de vineri a fost stabilită la 4,9771 lei, față de 4,9765 lei, la începutul săptămânii, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,976 – 4,978 lei.

Presiunea pe leu se datorează și majorării datoriei externe totale (publică şi privată), care a crescut în perioada ianuarie – aprilie cu 1,8 miliarde euro la 127,5 miliarde euro, conform datelor prezentate de BNR.

Apropierea de ședința de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă prima tăiere a ratei de referință începând cu ianuarie 2023, după ce inflația an/an a scăzut în mai la 5,1%, a adus indicii ROBOR tot mai aproape de pragul de 6%.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,03 la 6,02%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni.

La începutul anului 2022, înainte de declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, indicele la trei luni se situa la 3,02%, pentru ca la sfârșitul lui octombrie să fie atins un maxim de 8,21%. A urmat atenționarea lui Mugur Isărescu, care a spus că dobânzile au „sărit calul”, și începerea unui control al Consiliului Concurenței la băncile care formează „coșul” în funcție de care se stabilesc valorile indicilor ROBOR.

Tendința descendentă s-a manifestat și în cazul indicelui la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care a coborât vineri de la 6,05 la 6,04%, față de un minim de 3,14% la începutul lui 2022 și un maxim de 8,31% în octombrie același ani. La rândul său, indicele la 12 luni a alunecat de la 6,06 la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Peste două săptămâni se vor desfășura alegerile parlamentare anticipate din Franța al căror rezultat este unul incert. Totodată, programele politice ale extremei drepte și ale celei stângi au o temă comună: majorarea deficitului public și o eventuală părăsire a Uniunii Europene.

Motive pentru investitori să „iasă” de pe euro, care s-a depreciat la 1,0667 – 1,0745 dolari, cu piața americană care s-a închis la 1,0702 dolari. În data de 7 iunie, înainte de alegerile europarlamentare, euro fluctua între 1,08 și 1,0906 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri de la 4,6060 la 4,6576 lei.

Pentru a se proteja față de volatilitatea euro/dolar, investitorii și-au majorat plasamentele în moneda elvețiană care s-a apropiat vineri de pragul de 0,95 franci/euro, ceea ce a făcut ca media să crească vineri la 5,2114 lei. Lira sterlină s-a apreciat în cursul săptămânii de la 5,8813 la 5,9174 lei.

Gramul de aur a încheiat săptămână cu un preț pe creștere, 347,5083 lei, mai sus cu 6 lei față de începutul ei. Evoluția s-a datorat aprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.300,90 – 2.337,60 dolari/uncie.

Bitcoin a testat vineri scăderea sub pragul de 65.000 dolari, efect al ieșirilor nete de fonduri din ETF-urile care urmăresc evoluția criptomonedei. Evoluția a afectat și performanța ethereum care a alunecat aproape de 3.350 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 66.014 și 66.395 dolari iar ethereum între 3.540 și 3.571 dolari. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D