Pacienții cu hepatită, o dramă fără sfârşit în Moldova

 În ciuda faptului că medicina a evoluat, pacienții diagnosticați cu hepatită din regiunea Moldovei se confruntă cu situații tot mai dificile, de mai multă vreme. Chiar dacă tratamentele revoluționare le-ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții, unii dintre ei nu au nici măcar asigurarea medicală prin care ar putea accesa anumite servicii și tratamente, deoarece... nu și-o permit. Acum, singura lor șansă e ca asociațiile de pacienți, împreună cu autoritățile, să identifice și să găsească noi soluții pentru acești bolnavi.

 Conform unui plan elaborat la nivel mondial, până în anul 2030 ar trebui eliminate hepatitele virale din țara noastră, însă, pentru a putea ajunge în acest stadiu trebuie rezolvate toate problemele cu care se confruntă pacienții în momentul de față. „Asta nu înseamnă că nu vom mai avea hepatită deloc. Asta înseamnă că vom ajunge cu gradul de depistare și tratament la 80-90%. Asta înseamnă că nu vor mai fi la fel de frecvente cum sunt acum”, a declarat Manuela Debu, pacientă cu hepatită și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.

Din păcate, din cauza pandemiei de COVID-19, singurele acțiuni cu impact din Planul-cadru național pentru hepatite care s-au desfășurat în acești ani au fost prin LIVE(RO)1 și LIVE(RO)2, programe de prevenire, screening și diagnostic al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C, proiect cofinanțat din fonduri europene. Au fost înregistrați aproximativ 8.000 de pacienți din peste 17.000 posibili. Acest lucru s-a întâmplat din cauza restricțiilor impuse care au dus la reducerea campaniilor de testare, la limitarea accesului la medicul specialist și, în ultimă instanță, la începerea tratamentului necesar. „Suntem în săptămâna Europeană a Testării Hepatitei și HIV. Cred că este foarte bine să meargă să vorbească cu medicul lor de familie și să se testeze cei care nu au făcut-o. Tratamentul nu se asigură gratuit persoanelor neasigurate. La hepatita B nu este un cost foarte mare al tratamentului, iar la hepatita C prețurile sunt confidențiale și sunt reglementate de statul român. Adică, nu poate cineva să își cumpere tratamentul din România la prețul pe care l-a negociat”, a mai spus președintele APAH.

Pacienți stigmatizați

Oamenii se plâng că nu găsesc investigații care sunt implementate prin lege, pentru că nu sunt în toate spitalele. Inclusiv cele care ar trebui făcute în spitalizarea de zi, așa cum este încărcătura virală sau Fibro Scan. „Unele spitale nu și-au cumpărat aparatura și nu au ce să facă efectiv. Sunt pacienți care au nevoie de monitorizare anuale. Dacă la hepatitele C lucrurile sunt oarecum simple pentru că se primește un voucher care are incluse aceste servicii și după ce ai terminat de făcut tratamentul, mai faci încă o viremie la 12 săptămâni pentru a vedea dacă te-ai vindecat”, mai spun autoritățile.

Există persoane cărora le este rușine să se asigure... „Sunt și persoane care se întreabă de ce să se asigure pentru 180-280 de lei pe lună. Dar, de fapt, nu e vorba de bani, ci de faptul că ei devin automat asigurați. Mai există o categorie de persoane care nu știu că sunt co-asigurați, adică lucrează soțul/soția. Pe acești oameni încercăm să îi ajutăm. În zona Moldovei sunt spitale mici care acordă mai mult suport pacienților decât unele spitale mari. Fiecare pacient duce o muncă de căutare când nu are bani și posibilitatea de a-și plăti. Unii dintre ei se duc la București. Sunt cazuri de la Suceava”, a mai spus Marinela Debu.

Pe zona Moldovei este norocul că sunt mai multe centre, la Bacău, Iași și Suceava, însă pentru a avea un sistem complet funcțional ar trebui ca fiecare județ să aibă un astfel de compartiment. „Ar trebui să existe în fiecare județ unde există un medic gastroenterolog sau de infecțioase care își dorește să acorde terapia antivirală. Sperăm ca tratamentele noi care vin și mă refer la B plus Delta, să se găsească o soluție de compensare cât mai urgentă, pentru că sunt oameni care chiar au nevoie. Ei trebuie să scoată din buzunar, de două ori pe an, 1.500-2.000 de lei pentru a-și face evaluarea. În zona Moldovei sunt foarte multe persoane care și-au pierdut locurile de muncă, care oricum aveau o situație grea și înainte. Mulți dintre ei au calificări, și-au dori să muncească dar nu au unde. Mai există și stigma care le creează pacienților probleme la angajare dacă au hepatită B”, a mai spus Marinela Debu.

Programele de sănătate, decalate

O a doua piedică în procesul de eliminare a hepatitelor virale ține de programul anual cost-volum-rezultat destinat pacienților cu hepatita C, în cazul căruia apar pauze de fiecare dată când este reluat. De exemplu, între programul încheiat anul trecut și cel care a început în februarie 2022 a existat o pauză de șapte luni. Gravitatea constă în faptul că, în tot acest timp, niciun pacient nou diagnosticat cu hepatita C nu a mai intrat pe tratament. APAH-RO consideră că necesitatea unor modificări. „Începând cu luna februarie 2022, tratamentul pentru pacienții cu diverse forme de hepatita C și ciroză hepatică cu virus C este asigurat prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienții au acces acum și la două molecule pangenotipice specifice. Pe parcursul a trei luni, în perioada februarie-aprilie 2022, un număr de 2.259 de pacienți au beneficiat de tratamente pentru hepatita C. Însă, trebuie să ținem cont că procesul de combatere a hepatitei presupune o abordare integrată, în care, alături de diagnosticare, tratament și monitorizare, prevenția joacă un rol foarte important și această componentă necesită atenția și acțiunea tuturor actorilor din sistem și a societății civile”, a explicat dr. Adela Cojan, președinte CNAS. Ruxandra CAȘU