Puterea binelui

Într-o lume în care zgomotele discordante ale conflictelor și negativității par să fie la fiecare colț, a alege să faci bine poate părea uneori o călătorie solitară și dificilă. Cu toate acestea, puterea binelui nu trebuie subestimată. Aceasta are capacitatea de a iradia lumină în locurile întunecate, de a aduce speranță unde există disperare și de a cultiva iubire unde domnește ura, așa cum este de părere și Anastasia Micu, o elevă de la Colegiul Național „Emil Racoviță” și un voluntar implicat în a face bine.

Albastrul celest și fără de hotare al boltei cerești se răsfrânge asupra a tot și a toate: asupra satelor modeste, răsfirate pe ici pe colo, generatoare de bucurii simple și înzestrate cu virtuți esențiale; asupra orașelor ce au adoptat un ritm alert, pline de străduțe aglomerate și clădiri înalte. Dar, mai presus de toate, asupra oamenilor. Atât a noastră cât și a celor cu orizonturi marginalizate de mediul în care trăiesc. Însă, toți viețuim sub același cer. Așa că, de ce am rămâne indiferenți în fața acestor cazuri reale, ce se petrec pretutindeni? De ce nu le-am deschide o portiță a speranței acestor oameni, când noi avem în fața noastră o multitudine de oportunități?

 Cu acest gând în minte, în preajma începerii școlii, din inițiativa unor oameni de bine, s-au strâns o sută de ghiozdane echipate cu toate cele necesare pentru a lumina calea unor copii mai puțini norocoși. Acțiunea caritabilă a avut loc la începutul lunii septembrie, într-o zi de mare sărbătoare - Nașterea Maicii Domnului,  care ne-a demonstrat că o faptă bună înseamnă o mână întinsă, ceea ce este de ajuns, căci unde-s mulți, puterea crește!

Prima dată, câteva ghiozdănele au ajuns la grădinița din satul Bazga, comuna Răducăneni,  o micuță construcție ce păstrează amintirea tuturor generațiilor cărora le-a fost sălaș la început de drum, prin intermediul picturilor de pe pereții săi. Încă din momentul în care luau ghiozdănelele primite, o fericire plină de puritate și sinceritate lumina chipurile micuților, deoarece, până la urmă, acesta este și scopul donațiilor. Atunci când îi priveai, nu-ți mai trebuia nimic altceva decât să te bucuri alături de ei, căci licărirea plină de recunoștiință din ochii lor este cea mai bună răsplată pe care o poți primi.

 Restul ghiozdanelor au fost duse la o școală din apropiere și dăruite unor copilași  ce ne așteptau aliniați și nerăbdători. La primirea cadourilor, aceștia au început să discute între ei, plini de entuziasm. Uitându-ne la copii, am știut că ne-am îndeplinit misiunea.

 Prin urmare, îndemn pe toată lumea să dăruiască, deoarece împreună avem un impact cu mult mai mare. Putem clădi un viitor mai bun peste ruinele trecutului, putem semăna speranță pe câmpiile îndoirii, putem împlânta razele bucuriei în întunericul tristeții. Toate acestea ne stau în putere, trebuie doar să ne deschidem ochii sufletului spre a vedea realitatea și inima spre a face fapte bune.

Anastasia Micu

Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași