România are de recuperat din Krivoi Rog un patrimoniu valorat la un miliard de dolari!

Krivoi7
Krivoi6
Krivoi5

Dimensiune font:

| 18-06-2021 15:54

 În urmă cu mai bine de 35 de ani, mai toată suflarea muncitorească de pe întreg cuprinsul ţării fremăta cu gândul la noul El Dorado industrial, giganticul complex miniero-siderurgic de la Krivoi Rog. Constructori, lăcătuşi, sudori, metalurgişti și nu numai sperau într-o detaşare cât mai lungă la noul şantier. Avantaje multe: salariul plătit regește, sporul de şantier, diurnele, accesul neîngrădit la alimente mult mai ieftine decât în ţară. Tocmai se semnase acordul între URSS şi alte cinci state est-europene, printre care şi România pentru construirea imensului combinat KGOKOR, unde urmau să fie îmbogăţite minereurile acide de fier.

În 1986 s-a trecut la treabă, colonia românească stabilindu-se la Dolînska, la aproximativ 30 km vest de Krivoi Rog. România se angajase la investiţii de circa 800 de milioane de dolari, ceea ce, cantitativ, însemna mai mult de 26% din combinat. Ucraina urma să plătească în pelete de minereu, care ar fi urmat să fie folosite de Sidex Galaţi. Autorităţile din ţara vecină estimau iniţial capacitatea de producţie KGOKOR la 6,6 milioane tone oţel/an, pentru ca să urce ţinta la 10 milioane tone/an.

Până în 1989, lucrurile au decurs destul de bine, cu întârzierile inerente şi cu unele probleme neprevăzute. Cei patru mari antreprenori din România (ArcifArcom,

Uzinexportimport șIpromet) au construit la Krivoi Rog nu doar un combinat, ci un adevărat oraş. Blocuri de locuinţe, grădiniţe, şcoli, unităţi medicale etc. Companiile româneşti au lăsat, cum spuneam, 800 de milioane de dolari. Pentru această mega-investiţie, statul român ar fi trebuit să primească aproximativ 30 de milioane de tone de peleţi, timp de 10 ani. În realitate, ucrainienii au livrat doar 159 mii de tone. Asta deoarece construcţia, care urma să fie finalizată în 1992, a fost sistată în 1990, când se făcuse deja 80-90% din combinat.

„N-a luat nimeni în calcul repatrierea utilajelor”

Ieșeanul Gheorghe Mihailescu, fost director în cadrul combinatului de la Krivoi Rog, susține că în Ucraina a rămas un patrimoniu valorat la un milliard de euro. „Lucrând acolo, știu ce utilaje au rămas. Sunt acolo utilaje pe care nu le avem în țară, pentru că nu le-am făcut, neavând nevoie de ele în acele vremuri, dar de o valoare enormă. Dar n-a luat nimeni în calcul repatrierea utilajelor. Eu am vrut, la un moment dat, după destrămarea Uniunii Sovietice, am încercat să scot de acolo, să aduc în țară măcar motoarele electrice uriașe, de 5-10 tone greutate fiecare - și nu erau puține! - motoare alimentate la 10 kilovolți, să aduc reductoarele fabricate la noi în colaborare cu nemții și duse acolo cu eforturi mari, dar n-am reușit, deoarece toată lumea mă întreba cine plătește vama. Nu s-a implicat nimeni! Nu s-a găsit înțelegere, nimeni din partea guvernamentală românească nu voia să-și asume obligații. Dezinteres total!”, spune Gheorghe Mihailescu, care a lucrat la Krivoi Rog din anul 1985 până în septembrie 1996. „În anii 1990-1992, combinatul acea chiar 6.000 de angajați români. Firma la care eu lucram – Uzinexportimport, a livrat acolo utilaje, dispozitive, echipamente electrice și construcții metalice, în valori enorme. În 1985 am fost la Krivoi Rog în delegația de 18 persoane care negocia cu partea sovietică deschiderea combinatului, procentul care revenea României. Noi eram 18 oameni și aveam pretenția să fim tratați cu corectitudine, iar ei erau doar 3 și încercau să ne înșele – unul era cel care știa meserie, altul era securist și un al treilea era ucenic. Cum nu se semna nimic, Ceaușescu a ordonat să vină toată  lumea acasă. Când s-a semnat, în 1986, s-au întors lumea la lucru, iar în 1987 au început primele lucrări la obiectivele principale – fabrica de pelete. S-a ridicat acolo până și un spital, dar ucrainienii nu au luat în primire decât morga, deoarece nu aveau morgă în oraș. În rest, nu s-a preluat nimic. Motivul? În convenția bilateral se scria că se predă la cheie, dar nu se preciza dacă doar obiectivele industriale sau doar o parte dintre celelalte obiective. De la asta au și început problemele”, spune Gheorghe Mihailescu.

După mai multe runde de negocieri între ţările asociate la proiect (Ucraina preluând acţiunile fostei URSS), în 1993 s-a decis reluarea lucrărilor. În acest sens, autorităţile române au emis Legea 95/1993, prin care se reglementa participarea ţării noastre la reluarea construcţiei. Iniţiativă care avea să se dovedească total neinspirată. Ucraina a intrat în posesia a 56,4% din acţiuni, România deţinea 28%, iar Slovacia 15,6%.

Promisiuni multe, dezinteres total

În 1998, lucrările au fost sistate prin decizia părţii ucrainene, mişcare de pe urma căreia statul român s-a ales doar cu investiţii inutile într-un obiectiv care nu i-a adus niciun beneficiu. Doar cheltuieli anuale de un milion euro către cele trei firme desemnate să asigure paza obiectivului. Este vorba de Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA, impuse printr-o lege specială, nu în urma unei licitaţii.

Nouă ani mai târziu, în 2007, reapar speranţele. „A fost terminată întreaga muncă organizatorică pentru înfiinţarea unei întreprinderi mixte, care să garanteze intrarea rapidă în funcţiune a combinatului. Pe viitor, Krigoi Rog poate deveni unul din cele mai mari combinate de prelucrare a minereurilor din Ucraina şi, foarte important, pachetul de control va aparţine, în continuare, statului”, anunţa, cu prea mult optimism, presa vremii.
Se estima că ar mai fi nevoie de 804 milioane dolari pentru terminarea lucrărilor. Slovacii au spus pas, rămânând în asociaţie doar noi şi ucrainienii. La luarea deciziei de a constinua, s-a ţinut cont de faptul că preţul minereului de fier ajunsese la un maxim istoric. „Statul trebuie să deţină controlul. Combinatul de la Krivoi Rog va fi un jucător puternic, iar statul este pur şi simplu obligat să ţină pârghiile de influenţă asupra lui”, afirma Oleg Ozefovici, analist la Alfa Kapital Ukraina. „Suma investiţiilor necesare ducerii la bun sfârşit a contrucţiei se măsoară în miliarde, iar suma care trebuie restituită statelor care au luat parte la construcţia combinatului, este, la rândul ei, destul de impresionantă”, comenta Serghei Povajniuk, expert la Ukrpromvnesekspertiza. Datoria Ucrainei faţă de partea română fusese estimată la aproximativ 400 milioane dolari, dat fiind că utilajele erau deja îmbătrânite. Nu doar prin uzură morală, ci şi fizică.
Au trecut alegerile parlamentare din Ucraina acelui an şi nu s-a mai făcut nimic.

 

„Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm şi să mai rămânem cu ceva dintr-o investiţie proastă a statului român. Statul român a făcut nişte afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebuie să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiţii” - Claudiu Năsui, ministrul Economiei

 

„De 22 de ani, statul român este blocat într-o investiţie care ne costă un milion de euro pe an”

Timpul s-a scurs, utilajele şi clădirile s-au deteriorat de la an la an, s-a furat pe ruptelea, în ciuda costisitoarelor cheltuieli cu paza obiectivului. Abia acum lucrurile să se mişte, Ministerul Economiei iniţiind un memorandum pentru abrogarea Legii 95/1993 şi pentru identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog din Ucraina, o afacere extrem păguboasă. „De 22 de ani, statul român este blocat într-o investiţie care ne costă anual aproximativ 1 milion de euro, bani pe care îi dăm în teorie pentru pază şi conservare la trei firme, care nici măcar nu sunt alese printr-un proces, ci sunt nominalizate într-o Hotărâre de Guvern din 1999. Pur şi simplu le dăm bani, nimeni nu întreabă nimic, au fost reportaje de presă ample. Acolo e o situaţie gravă, în sensul că numai pază şi conservare nu se întâmplă cu acel combinat şi atunci am propus prin acest Memorandum să rezolvăm în sfârşit o problemă de peste două decenii a statului român în care să valorificăm ce mai avem acolo, activul de acolo prin licitaţie, deschis şi transparent. Adoptarea acestui Memorandum nu a trecut în şedinţa aceasta, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. În procesul de avizare avem deja mai multe avize luate, inclusiv de la MAE care e cel mai important aviz, mai aşteptăm un aviz şi săptămâna viitoare sperăm să şi adoptăm acest Memorandum”declara joi, 10 iunie, ministrul Claudiu Năsui.

Şase zile mai târziu, Guvernul a aprobat, în sfârşit, Memorandumul. Acum mai trebuie găsit şi cineva care să cumpere participaţia României la combinatul Krivoi Rog, pentru ca statul să mai recupereze ceva din pierderi. Ministrul Năsui e optimist: „Toate celelalte state au reuşit să iasă din această investiţie, nu cred că noi nu putem să ieşim dintr-o investiţie, în momentul în care ne dorim. Mai există active acolo, există teren, există clădire, există echipamente. Se fură, da, dar ceva tot este acolo din moment ce de 22 de ani se tot fură. Acel lucru trebuie să-l valorificăm şi să mai rămânem cu ceva dintr-o investiţie proastă a statului român. Statul român a făcut nişte afaceri foarte proaste, mai ales statul socialist, dar la un moment dat trebuie să spunem stop, chiar dacă unii beneficiază de pe urma acestor investiţii”.

Gheorghe Mihailescu, fost director în cadrul combinatului de la Krivoi Rog, nu crede că România va mai putea recupera vreodată ceva de acolo. Este o crimă economică ce se întâmplă acolo, iar oficialii români nu-și dau seama de dimensiunile acestei probleme. Avem acolo un patrimoniu valorat la un miliard de dolari și nimeni nu este interesat cu adevărat de problema aceasta. Nu cred că se va mai aduce vreodată în România ceva de acolo, că nu are nimeni interes...”, susține Mihailescu. Marcel FLUERARU, Daniel BACIU

 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

"EuroBusiness LRJ" S.P.R.L., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei "FANYON" S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 05.08.2021, 12.08.2021, 19.08.2021, 26.08.2021, 02.09.2021, 09.09.2021, 16.09.2021, respectiv 23.09.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 16.869,65. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială,s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 37.667,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr. 102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 69.831,65. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
Tribunalul Neamţ, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 1445/103/2018, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunrilor mobile din patrimoniul debitoarei S.C. „Casa Scutaru” S.R.L., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. Grigore Ureche, bl. G3, et. 3, ap. 71, judeţul Neamţ, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Valoare -lei-, 1. Tractor articulat forestier 690 OP, 98.460,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile scoase la vânzare este cel de mai sus. Vânzarea se va face conform hotârârilor adunării creditorilor din data de 05.05.2021 şi 02.06.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc începând cu data de 02.08.2021, ora 1200 şi se vor organiza şedinţe de licitaţie publică cu strigare la un interval de 7 zile, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare bun mobil, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei, a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500 lei şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul – verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Tribunalul Iaşi, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 8766/99/2017 (527/2017), în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „Kolado” S.R.L., cu sediul în sat Dancu, str. Daliei nr. 70, bl. D3, sc. A, et. 3, ap. 13, judeţul Iaşi, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Componenţa, Valoare -lei-, 1. Bunuri mobile, Echipamente şi utilaje, 90.670,00, 2. Bunuri mobile, Mijloace de transport, 62.700,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunrile scoase la vânzare este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform regulamentului de vânzare şi hotărârea Adunării creditorilor din data de 23.07.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc la data de 13.08.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe la un interval de 7 zile, respectiv până la data de 10.09.2021, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al bunului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al bunului licitat şi a caietului de sarcini, respectiv 500 lei, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Hoţul a fost iertat, însă complicii s-au ales cu condamnări!
29/07/2021 23:58

 „Victimă sigură”, le-a zis Şancar Agafiţei (27 de ani) tovarăşilor săi, Iulian Hrişcanu (27 de ani) şi Liviu Bercea (23 de ani). „Hai s-o facem!”, au decis toţi in cor. A ...

Trei adolescente au tâlhărit un bătrân în paşi de vals
29/07/2021 23:58

Trăind de zeci de ani in acelaşi cartier, acum mult mai liniştit decat in urmă cu cateva decenii, Mihai Ş. (85 de ani) obişnuia să iasă zilnic, printre blocuri, la plimbarea de seară. A respectat ritua ...

Ziua Imnului Naţional, la Iași
29/07/2021 13:50

În faţa Prefecturii s-au desfăsurat astăzi manifestări cu prilejul cărora a fost celebrată Ziua Imnului Naţional. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Garn ...

Inspector antifraudă LUAT pe SUS de DNA Iași - A cerut ȘPAGĂ pentru el și o colaboratoare pentru a ÎNCHIDE OCHII la controale
29/07/2021 13:12

Procurorii DNA de la Iasi au dispus retinerea pentru 24 de ore, incepand cu data de 28 iulie 2021, a inspectorului antifraudă in cadrul Directiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava Alexandru Rebenciuc, cu ...

Bilanțul vijeliilor din Botoșani: 14 localități fără curent electric, copaci căzuți peste mașini și acoperișuri luate de vântul care a bătut cu peste 90km/h
29/07/2021 11:45

Paisprezece localităţi din judeţul Botoşani au fost afectate de vantul puternic, care a bătut in ultimele ore cu peste 90 km/h, şase autoturisme, dar şi acoperişurile a patru case şi o anexă fiind ava ...

 Ieșean adus la spital, de pe câmp, cu o temperatură corporală de 42,7 grade Celsius
29/07/2021 09:40

Un bărbat din Şcheia care lucra cu ziua la o persoană din localitatea Căuşeşti a fost adus in stare gravă la spital din cauza hipertermiei. După ce a stat mai multe ore pe camp, in soare, bărbatului in ...

Percheziții în Iași și București într-un dosar de evaziune fiscală. Prejudiciu de 27 de milioane de dolari
29/07/2021 08:56

Politistii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalitătii Economice din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti au făcut perchezitii in Bucuresti si Iasi, intr-un dosar de evaziu ...

 Unitățile de Primiri Urgențe, aglomerate din cauza caniculei
29/07/2021 08:25

* „Schimbările astea bruste de temperatură la nivelul corporal pot aduce sange cu temperaturi reduse la nivelul cordului si atunci poate fi riscant. Trecerea trebuie să fie treptată; dacă sunt 35 de ...

 Ziua Naţională a Ambulanţei, sărbătorită la Iași în mod inedit
29/07/2021 08:18

* angajatii Serviciului Judeţean de Ambulanţă Iaşi s-au intalnit ieri in faţa instituţiei şi timp de două minute au pornit sirenele autospecialelor * „Încercăm să salvăm fiecare pacient. ...

Poliția ieșeană, în alertă Stranierii vin acasă cu certificate de vaccinare false
29/07/2021 08:14

  Poliţiştii ieseni s-au sesizat din oficiu in cazul unor persoane care au sosit din Anglia cu certificate digitale de vaccinare false, documente necesare pentru a putea călători fără restricţii in ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei