Toamna în borcan. Conservele tradiționale sunt pe cale de dispariție

 * la începutul toamnei, când aroma dulceagă a strugurilor proaspăt culeși și parfumul inconfundabil al murăturilor ar trebui să domine piețele din Iași, cumpărătorii se confruntă cu o realitate dură dată de prețurile mari * ca urmare, conservele tradiționale, altădată omniprezente în mai toate cămările, vor deveni o raritate * cheltuielile necesare preparării lor ating praguri inimaginabile

Cândva, în vremuri nu foarte demult trecute, o dată cu toamna, gospodinele din Iași intrau în febra pregătirilor pentru iarnă. În mod tradițional, acest sezon era marcat de borcanele colorate, pline de bunătăți puse la conservat – zacuscă, dulceață, murături, toate aliniate frumos pe rafturi pentru a îmbogăți mesele în lunile reci. Însă, în ultimii ani, conservele de toamnă sunt pe cale de dispariție, și nu doar din rafturile cămărilor, ci și din piețele ieșene. Motivul este legat de prețurile care au explodat și care au făcut ca produsele autohtone să devină un lux pe care puțini și-l mai permit.

În piețele din Iași, unde odinioară roșiile zemoase, vinetele coapte și ardeii aromați se vindeau pe bani puțini, acum cumpărătorii se confruntă cu sume exorbitante. O vânzătoare din Piața Nicolina ne povestește cu tristețe cum, anul acesta, prețul legumelor a crescut considerabil: „Roșiile bune, de grădină, au ajuns să coste aproape 10 lei kilogramul, iar vinetele nu le mai găsești sub 7-8 lei. Dacă vrei să faci zacuscă sau alte conserve, te costă o avere. Mulți renunță și preferă să cumpere gata făcute, dar nici acelea nu sunt ieftine”.

Prețul ridicat al legumelor autohtone nu este singura problemă. Multe dintre produsele din piețele ieșene au fost afectate de secetă și de scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului. Agricultorii se plâng că nu mai pot susține costurile de producție, iar oferta a scăzut dramatic. „Ne chinuim să mai scoatem ceva din pământul ăsta. Dar ce să mai vinzi când toate sunt scumpe? Chiar și așa, lumea nu mai cumpără ca înainte. Mai bine iau din supermarketuri, deși sunt fade și fără gust”, adaugă Ion, un producător local din zona Răducăneni.

Și Piața Alexandru cel Bun, una dintre cele mai mari și populare din Iași, este mărturia vie a acestui declin. Borcane cu zacuscă de vinete, gogoșari în oțet sau dulcețuri de fructe de pădure, odinioară accesibile pentru orice buzunar, sunt acum la prețuri prohibitive. „Un borcan de zacuscă costă acum cât o masă la un restaurant decent. Nu știu cum să mă descurc. Anul trecut cumpăram multe conserve pentru iarnă de la gospodine, acum abia de îmi permit câteva borcane”, a clătinat din cap o doamnă de vârstă mijlocie, care, ca în fiecare toamnă, își făcea proviziile pentru iarnă.

Bulion din Spania, zacuscă din Bulgaria

De cealaltă parte a orașului, în supermarketurile care se întind ca niște fortărețe moderne, rafturile sunt pline de produse conservate importate. Borcanele de zacuscă, murăturile și dulcețurile, provenite din țări precum Polonia, Turcia sau Spania, sunt disponibile la prețuri ceva mai mici decât cele locale. Însă, pentru mulți ieșeni, gustul lasă de dorit. „Am încercat să cumpăr zacuscă din supermarket, dar nu se compară cu cea făcută acasă sau cumpărată de la piață. E fadă, fără acel gust bogat pe care îl cunosc din copilărie”, s-a plâns un alt cumpărător, vizibil dezamăgit de opțiunile pe care le are la dispoziție.

Mulți ieșeni se îndreaptă spre supermarketuri în căutarea alternativelor mai ieftine. Însă acolo, rafturile sunt pline de produse din import, care, deși arată bine, lasă de dorit la capitolul gust. Ardeii veniți din Spania sau castraveții din Bulgaria nu au aceeași savoare ca cei crescuți în grădinile românești. „Am luat roșii din supermarket și, sincer, nu au niciun gust. Sunt mari și frumoase, dar par făcute din plastic. Zacusca făcută din ele iese fără niciun farmec. Ne e dor de gustul ăla de odinioară, dar nu mai avem de unde să-l cumpărăm”, ne spune o ieșeancă dezamăgită. În acest context, ieșenii se văd nevoiți să facă alegeri dificile. Mulți dintre ei se întorc la practicile strămoșești, încercând să găsească singuri furnizori de legume și fructe prin satele mai îndepărtate, sperând că dacă le cumpără direct din grădină vor fi nu doar mai sănătoase, ci și mai ieftine. Alții, mai puțin norocoși, trebuie să accepte compromisul produselor importate. „Mi-e dor de toamnele de altădată, când toată familia se aduna la făcut zacuscă sau murături. Acum, tot ce îmi permit e să cumpăr de la supermarket. Și nu e același lucru”, conchide o tânără mamă.

Produsele din import sunt mai ieftine, dar această economie vine cu un preț ascuns – dispariția treptată a produselor tradiționale. În timp ce conservele de toamnă, făcute cu ingrediente locale, devin o amintire scumpă, importurile domină piața, oferind alternative care nu pot înlocui gustul autentic românesc. Astfel, se conturează o toamnă amară pentru cei care încă mai speră să regăsească gusturile copilăriei în borcanele cu zacuscă sau dulceață.

Pe măsură ce conservele tradiționale devin tot mai greu de realizat și de găsit, gospodinele din Iași se confruntă cu dilema de a renunța la tradiții sau de a plăti prețuri exorbitante pentru a le păstra. Iar acest trend nu face decât să sublinieze un adevăr dureros – conservele de toamnă, odinioară o mândrie a fiecărei gospodine, sunt acum pe cale de dispariție, iar viitorul lor în piețele ieșene pare sumbru.

Ceea ce cândva era un ritual al fiecărei toamne, astăzi devine un lux rezervat celor care își permit să plătească pentru calitate, într-o lume în care autenticitatea este înlocuită de produse fade, fără suflet.

Maura ANGHEL

Conservele din supermarketuri sunt fabricate în masă, fără atenția și grija pe care gospodinele sau micii producători o pun în fiecare borcan. Problema nu este doar una de gust și tradiție, ci și de identitate culturală. Conservele de toamnă sunt parte integrantă a patrimoniului gastronomic românesc, iar dispariția lor ar însemna o pierdere ireversibilă. Pe măsură ce producătorii locali se retrag, copleșiți de costuri și concurență neloială, tradițiile culinare românești riscă să fie înlocuite de produse fade, standardizate, care nu mai au nimic în comun cu esența toamnei.