Tradiții și superstiții de ziua Sfântului Vasile
Dimensiune font:
Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou, a trăit intre anii 330 și 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinți credincioși și înstăriți, Emilia și Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învățătură și înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile și-a îmbogățit cunoșțințele învățând în școlile din Cezareea, Bizanț și Atena, la cea din urmă cunoscandu-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie.
A fost înălțat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, prin scris și cuvânt, luminând creșținătatea și apărând dogma Sfintei Treimi. A murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
În tradiția populară, Sfântul Vasile apare înfățișat cu mai multe “chipuri”. Astfel, el apare că unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele, cu “mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele și necurate din oameni.
De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche și a primit numele “Vasile”. Numele Hristos (creșțin) i-a fost pus la vârstă de 30 de ani, când a fost botezat.
Un număr mare de practici magice și ritualuri se săvârșeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar și, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viață.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreț, numele lui fiind considerat de alții drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creștinilor, “păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfășurarea practicilor magice.
Astfel, “Semănatul”, “Plugușorul”, “Plugul cel Mare” și “Vasilică” sunt cele mai importante texte “magice” care se rostesc în prima zi a anului și au o valoare colectivă puternică.
De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile “magiei primei zile” se integrează și textele ce ureaza bunăstare fizica și materiala individului: “Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le ureaza celor apropiați sănătate și putere de munca).
Pentru 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, țiganii au obiceiul să colinde cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele, tradiție denumită “Colindul cu Vasilică” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui.
Apoi, se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru că obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.
Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are că scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: “Slobozim caslegiile/ Să măritam fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori”.
În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credința că atât vin cât vă bea omul în această zi, atât sânge vă avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau și joacă fusul și furca, pentru a crește cânepă peste an.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau