Unul din trei pacienți COVID se confruntă cu probleme de ordin psihic!

Pacienții cu tulburări psihice sunt cei mai vulnerabili în pandemia SARS-CoV-2 * noul coronavirus influențează simptomatic populația ce trece prin boală până la un nivel care le afectează capacitatea funcțională și depășește capacitatea de reziliență a creierului uman la agenți patogeni stresori 

 Un studiu al Universității Oxford arată că unul din trei pacienţi COVID se confruntă cu probleme de ordin psihic. Studiul menționat a fost publicat în revista „Plos Medicine”, o publicație de specialitate de renume și face referire la incidența simptomelor corelate COVID-19. Potrivit afirmațiilor conf. dr. Andreea Szalontay, medic primar psihiatrie și managerul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași, este un studiu de cohortă (realizat pe un număr de 273.618 de persoane ce au trecut prin infecție) ce și-a propus să monitorizeze evoluția acestora pe o perioadă de 6 luni. Dintre simptomele asociate sunt evidențiate: 15% anxietate/depresie, 4% probleme cognitive, 6% fatigabilitate/astenie fizică și psihică, 5% dureri de cap, 8% dispnee, 8% simptome gastro-intestinale, 6% dureri în piept/gât, 1,5% mialgie (dureri musculare), 7% alte dureri. Oricare dintre simptomele menționate anterior 37%.

Totodată, unul dintre cercetătorii britanici și anume medicul profesor Paul Harrison, ce conduce departamentul de Psihiatrie din cadrul Universității Oxford, subliniază faptul că deocamdată cunoaștem prea puține aspecte pentru a putea elucida cauzalitatea acestor simptome asociate.

„Pacienții internați în regim de urgență în cadrul Institutului de Psihiatrie manifestă tulburări psihice preexistente sau suprapuse infecției, așadar diferențierea este dificilă, însă în decursul acestei pandemii am remarcat aceste tulburări discutate în articolul anterior menționat ca acuze princeps ale unor persoane ce au trecut prin infecția SARS-COV2, dar care au avut tulburări psihice preexistente, uneori simptomele persistând săptămâni sau luni după consemnarea negativării acestora și manifestându-se preponderent prin dispoziție depresivă, fatigabilitate, scăderea interesului și/sau a plăcerii pentru activități anterior plăcute, insomnii cu caracter mixt (la adormire sau treziri intermitente), precum și diminuarea capacității de concentrare și memorare a unor materiale noi, sau evocarea informațiilor anterior stocate”, a punctat dr Szalontay.

Cum afectează noul coronavirus activitatea creierului

Un alt studiu al University College London arată că mulți pacienți care au avut COVID au prezentat ulterior tulburări de somn, labilitate emoțională, probleme de atenție, oboseală, deficiențe ale memorie. Referitor la mecanismele de producere

înțelese până la momentul actual, dr Szalontay a amintit inflamația sistemică, respectiv furtuna citokinică responsabilă și de afectarea endotelială (a tunicii vasului de sânge) care duce la microtromboze (înfundarea unor vase de calibru mic ce determină diminuarea perfuziei țesuturilor nobile subiacente). „Această furtună citokinică este un răspuns exagerat de apărare al organismului nostru față de un virus cu care nu s-a mai întâlnit anterior istoric și este incriminată și în prognosticul rezervat al formelor severe – organismul trage cu arme de distrugere în masă, atacând indirect și propriile țesuturi. Consecința microtrombotică a infecției - ce probabil blochează capilare de la nivelul scoarței cerebrale - materia cenușie și motivul pentru care umanitatea se regăsește în fruntea lanțului trofic, determină, probabil, simptomele menționate de către cercetătorii University College of London, ce pot fi înglobate într-un sindrom depresiv sau pseudodemențial, dar și al unei encefalite - sau inflamații la nivelul sistemului nervos central”, a precizat managerul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

Deocamdată, este nevoie de timp și o cercetare fundamentală temeinică în vederea elucidării și a înțelegerii mecanismelor prin care acest virus nu doar că are tropism asupra neuronilor. „Adică îi țintește, ba chiar influențează simptomatic populația ce trece prin boală până la un nivel care le afectează capacitatea funcțională - așadar depășește capacitatea de reziliență a creierului uman la agenți patogeni stresori”, a completat și asist.univ.dr. Marcel-Alexandru Găină, medic specialist psihiatrie din cadrul institututului ieșean. 

Pacienții cu tulburări psihice, cei mai vulnerabili în pandemia SARS-CoV-2

Așa cum un studiu al World Psychiatry, vârful de lance al psihiatriei la nivel mondial, sublinia, pandemia SARS-CoV-2 a reprezentant un stres major asupra tuturor pacienților, însă cu precădere asupra pacienților cu tulburări psihice. Astfel, o populație anterior vulnerabilă a devenit și mai vulnerabilă, prin limitarea accesului la îngrijire de specialitate, izolare socială și față de grupul de suport precum și o sărăcire a contactului social. „S-a putut obiectiva o creștere importantă a adresabilității legate de problemele corelate cu alcoolul sau abuzul de substanțe psihotrope, astfel încât se poate afirma că persoanele care consumau anterior alcool ocazional au ajuns la un consum problematic, într-o încercare de a diminua simptomele de anxietate sau a înlocui fără succes interacțiunea socială.

Deficitul unor reforme în prevenirea consumului abuziv de etanol în România are un răsunet imens odată cu pandemia, ale cărui consecințe le vom constata abia ulterior depășirii a ceea ce sperăm să reprezinte ultimele valuri”, a mai atras atenția dr Găină.

Ce este de făcut

Dincolo de tratamentul medicamentos, acolo unde este cazul, medicii au și alte recomandări persoanelor care au astfel de tulburări după infecția cu SARS-COV2, în primul rând, respectarea tuturor normelor de protecție reglementate de autorități. „Pentru persoanele cu tulburări psihice, recomandăm un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată, practicarea unui sport, implicarea în activități plăcute (hobby-uri), precum și socializarea, chiar și online.

În cazul în care simptomatologia se accentuează, este utilă apelarea la serviciile unui psihoterapeut, prin telemedicină sau prin orice alt mijloc de consultație la distanță, pentru consiliere psihologică, psihoterapie”, a recomandat conf. univ.dr. Andreea Szalontay.

Menținerea legăturii cu medicul de familie, medicul curant, psihiatru, este deosebit de importantă pentru realizarea unei alianțe terapeutice care să permită prevenirea unor episoade acute în cazul tulburărilor diagnosticate sau, în cazul în care există un tratament de fond, prevenirea recăderilor.

Maura ANGHEL