Zeci de instituții din țară și din străinătate sprijină proiectul Muzeului Satului Moldav!

* vestea că pe actul fondator al Muzeului Satului Moldav sunt interesate să-și aștearnă numele zeci de instituții din țară și din străinătate vine ca o confirmare a faptului că avem de a face cu cel mai important proiect cultural transfrontalier demarat vreodată pe aceste meleaguri

Rareori un proiect cultural a provocat atâta interes cum o face, astăzi, cel al Muzeului Satului Moldav.

Inițiativă a rectorului Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Tudorel Toader, care a gândit proiectul ca pe un obiectiv de prim rang al regiunii istorice Moldova, integrat, în mod inspirat, în spațiul mirific și deosebit de generos al Grădinii Botanice ieșene, Muzeul Satului Moldav   s-a coagulat rapid în certitudine. 

Există deja un parteneriat instituțional local, a fost consimțit oficial un comitet care lucrează la implementarea proiectului, format din personalități ale vieții publice din țară și prezidat de academicianul Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, s-au materializat primele demersuri pentru obținerea unor sume inițiale, destinate demarării primelor planuri, se lucrează la identificarea resurselor financiare necesare, se adună date și colaboratori... Peste toate acestea, vestea că pe actul fondator al Muzeului sunt interesate să-și aștearnă numele zeci de instituții din țară și din străinătate, în special din Republica Moldova, vine ca o confirmare a faptului că avem de a face cu cel mai important proiect cultural transfrontalier demarat vreodată pe aceste meleaguri.

„Muzeul Satului Moldav va deveni vehiculul ideal care să ne plimbe prin istoria milenară a acestor locuri, unul dintre cele mai mari proiecte culturale puse vreodată în practică în regiune” - prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC

Muzeul Satului Moldav va avea ca scop definitoriu conservarea identităţii etno-culturale din Moldova istorică, incluzând aici și Republica Moldova, păstrarea spiritului moldovenesc autentic, promovarea patrimoniului cultural din zonă şi crearea de programe destinate îmbunătăţirii vieții culturale de aici. Muzeul va reprezenta un centru de cultură de utilitate publică, dar se va converti și într-o nouă bază de cercetare științifică și practică studențească, a unsprezecea în patrimoniul Universității ieșene! „Noi nu avem încă, în Molova, un muzeu reprezentativ pentru întregul spaţiu geografic, un muzeu care să exprime, într-o manieră integrată, spiritualitatea zonei moldave, modul de viaţă, tradiţiile şi obiceiurile regionale. Prin urmare, Muzeul Satului Moldav va deveni vehiculul ideal care să ne plimbe prin istoria milenară a acestor locuri, unul dintre cele mai mari proiecte culturale puse vreodată în practică în regiune”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC, artizanul punerii în practică a acestui proiect definitoriu pentru Moldova istorică.

Muzeul Satului Moldav va funcţiona ca secţie a Grădinii Botanice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, va fi amplasat pe o suprafaţă de aproximativ 32 de hectare, în zona lacului și se va putea extinde și pe alte terenuri, a căror proprietate va putea fi recuperată. „Vom delimita cele 32 de hectare, le vom împărți pe zonele mari etnografice, vom căuta și vom amplasa case cu toate elementele specifice, case care au urmărit, în timp, evoluția românului pe aceste meleaguri”, a completat prof. univ. dr. Tudorel Toader.

Sprijin din Republica Moldova

Cum era de așteptat, inițiativa rectorului UAIC a devenit, cu rapiditate, „virală” în întreaga regiune, multe instituții publice exprimându-și intenția de a pune umărul la materializarea ei.

Printre acestea se află multe instituții din Republica Moldova, printre care Primăria municipiului Cahul, Muzeul de Istorie și Etnografie „Lazăr Dubinovschi” Fălești, Primăria municipiului Bălți, Consiliul Raional Taraclia, Consiliul Raional Ungheni, Consiliul Municipal Ungheni, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală al Republicii Moldova, Consiliul Raional Căușeni, Muzeul Raional de Istorie și Etnografie „Anatol Candu” Văsieni - Ialoveni, care propune stabilirea unor pași concreți referitor la necesitățile ce urmează a fi soluționate. „Vom încerca să identificăm bunuri reprezentative a zonei pentru a fi parte integrantă a Muzeului Satului Moldav, în vederea promovării unei dezvoltări culturale durabile, întru servirea unui public cât mai larg. Dorim ca inițiativa de înființare a Muzeului Satului Moldav să își îndeplinească misiunea sa culturală, socială și educativă cu un rol major în dezvoltarea societății contemporane, ce va reprezenta una dintre valoroasele surse de educație din toate timpurile”, a precizat primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș. 

„Suntem profund recunoscători pentru posibilitatea de a participa la fondarea Muzeului Satului Moldav, contribuind astfel la definirea identității etnoculturale a zonei Moldovei istorice, de pe ambele maluri ale Prutului, păstrarea spiritului moldovenesc autentic și promovarea patrimoniului etnografic al acestei regiuni istorice”, a menționat primarul orașului Călărași, Ion Olari.

„Traversăm o ultimă perioadă în care putem să mai salvăm patrimoniul etnografic, atât de valoros pentru identitatea noastră și important pentru generațiile viitoare” - dr Ciprian-Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Național Neamț. 

Pe lângă parteneriatul local cu Primăria Municipiului Iași și Consiliul Județean Iași, Muzeul Satului Moldav este sprijinit și de Consiliul Județean Vaslui, Consiliul Județean Vrancea, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” aparținând Consiliului Județean Bacău, Complexul Muzeal Național Neamț. Iar lista, cu siguranță, nu se oprește aici!

Complexul Muzeal Național Neamț consideră că demersul este „absolut necesar, în condițiile în care nu există niciun muzeu care să reflecte, în integralitate, formele de viață arhaică din acest vast teritoriu situat pe ambele maluri ale Prutului”. „Județul Neamț, cuprinzând trei zone etnografice bine definite - Valea Bistriței, zonele Neamț și Roman - trebuie să ocupe un loc important în acest proiect, care să pună în evidență atât specificul local, dezvoltarea autarhică, cât și influențele datorate vecinătăților sau deplasărilor de populație”, a menționat dr Ciprian-Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Național Neamț. Acesta consideră că „traversăm o ultimă perioadă în care putem să mai salvăm patrimoniul etnografic, atât de valoros pentru identitatea noastră și important pentru generațiile viitoare”. 

Specialiștii de la Complexul Muzeal Național Neamț au anunțat deja că, odată cu încheierea proiectului privind identificarea elementelor de identitate locală de pe Valea Bistriței și din zona Neamț, vor putea avea informații actualizate pentru a contribui la realizarea patrimoniului Muzeului satului moldav.

Alexandra STOICA