„Școala de astăzi se află doar sub presiunea examenelor... Trebuie să aducem învățarea în clasă”
Dimensiune font:
* consideră Genoveva Farcaș, profesor, candidat PSD Iași pentru Parlamentul României
- Doamna profesor, activați în domeniul Educație, ați manageriat, ani buni, la Iași, activitatea educativă preuniversitară... Ce vă face să părăsiți aria aceasta educațională pentru un post în Parlamentul României?
- Aș spune, în primul rând, că nu este vorba despre a pleca din zonă educațională și, așa cum spune filmul acela de prin anii 70... „Adio, dar rămân cu tine!” E vorba de faptul că nici în momentul în care am venit către zona politică nu mi-am abandonat școala, profesia. Dimpotrivă, ceea ce am reușit să fac în calitate de cadru didactic am privit într-o altă cheie, poate la un nivel mai înalt decizional și așa cred că se vor întâmpla lucrurile și aici. Problemele oamenilor, ale școlii, ale educației și nu numai voi putea să le gestionez la un nivel mai înalt prin a lucra, alături de colegii din Parlament, pentru legi bune, pentru că avem nevoie de asta.
- Dacă tot ați adus aminte de legi, care sunt proiectele pe care intenționați să le impuneți în Parlament, în următorii ani? Sunt doar elemente ce țin de Educație, sau aveți în vedere și alte domenii, mai mult sau mai puțin conexe?
- În primul rând, vreau să vă spun că, personal, consider că un ales în Parlamentul României trebuie să reprezinte interesele comunității în toate zonele vieții sociale și să se implice atunci când cetățenii solicită rezolvarea problemelor comunității. Sigur, cel mai aproape de mine rămâne educația, unde proiectele pe care le-aș face cu prioritate sunt mai multe, sunt mai multe și mai complexe. Tocmai de aceea cred că e foarte important să fie oameni competenți acolo, cunoscători și care să dorească să schimbe legislația din zona educației pentru a merge către ceea ce ne dorim cu toții, către o educație bună pentru copiii noștri. Poate părea surprinzător, dar o primă măsură - de fapt, este și în legislație, numai că nu se întâmplă - este legată de desființarea inspectoratelor școlare.
„E necesar un centru regional pentru evaluarea și examinarea elevilor”
- S-a mai încercat lucrul acesta...
- S-a încercat... Am fost inspector școlar general, prin concurs, 4 ani. O instituție complexă, dar care are prea multe sarcini, roluri și de aici vine și problema funcționalității corecte a acestei instituții. Cu alte cuvinte, aș separa lucrurile, cum și legiuitorul, de fapt, a avansat două astfel de soluții, de instituții. Una care să gestioneze problemele mai largi, mai mari, ale învățământului la nivelul unui județ - Direcția pentru Educație, pentru Învățământ - și cealaltă să fie o structură a ARACIP-ului, a Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, cu monitorizarea activității didactice efective care se petrece într-o școală sau în alta. Eu sunt profesor de pedagogie și sunt și părinte și am văzut multe carențe ale școlii noastre, dificultăți ce provin de la lipsa unei structuri care să gestioneze mai bine partea de examinare, de evaluare a elevilor. Avem exemple în alte țări europene, în Grecia, de exemplu, și așa aș gândi lucrurile. Nu trebuie să facem alte servicii publice, ci dimpotrivă, să fie mai suple aceste instituții și mult mai eficiente. E necesar un centru regional pentru evaluare și examinare a elevilor, care să aibă angajați profesori specializați în a gestiona tot ceea ce înseamnă examene de parcurs inițial și examene finale ale elevilor. Acum există un singur astfel de centru, la București…
- Cum ar arăta un astfel de centru, în viziunea dumneavoastră?
- Acolo să fie angajați profesori care să poată să conceapă bănci de itemi pentru fiecare specialitate. Sunt profesor de matematică și vreau să fac o evaluare la sfârșitul modulului întâi pentru elevii de clasa a 7-a, de exemplu, am acces la acea bază de întrebări pe care specialiștii le-au formatat, la nivelul programei școlare, astfel încât am asigura și o evaluare unitară și evaluare constantă, iar presiunea pe examenele finale ar fi mai mică, mult mai mică. De fapt, de aici vin foarte multe dintre presiunile pe care le au copiii noștri.
- Cu alte cuvinte, e nevoie de o aș reașezare, să spunem, a învățământului preuniversitar pe alte principii…
- Da. Și merg un pic mai departe, către zona de profesori. E o inițiativă începută de doamna profesor doctor Camelia Gavrilă, care, în calitatea dumneaei de parlamentar de Iași, a inițiat și există proiectul unui Centru regional de formare, care este proiectat - există un proiect, dumneaei era inspector școlar general atunci - în zona Casei Corpului Didactic, deci sunt bani alocați pentru realizarea acelui centru. O investiție foarte modernă, smart, în care să fie posibilă activitatea de formare a profesorilor, nu așa cum se întâmplă astăzi, când avem doar câteva mici spații în cadrul Casei Corpului Didactic. De acolo, către elev mă duc și o măsură pe care aș sprijini-o este legată de masa sănătoasă, masă caldă, cum vreți să-i spunem, în toate unitățile de învățământ, indiferent că vorbim de zona rurală sau urbană și treptat să ajungem cu un program școlar ca în majoritatea țărilor europene. Până la ora 16, copilul servește masa la școală, își realizează sarcinile suplimentare de aprofundare a lecțiilor și apoi poate să vină în familie și să aibă parte de timpul pe care și-l merită.
„Școala aceasta paralelă este o școală a ultimelor decenii”
- O idee admirabilă, evident, însă v-aș întreba cum se face că sistemul public rămâne, an de an, cu personal de o calitate tot mai scăzută. Și mă refer la mediul rural, în special, cu suplinitori, care sunt de ordinul sutelor, cu acele examene de titularizare, de definitivare în care foarte multe cadre didactice obțin note de 2, de 3 și de 4... Există soluții pentru a îndrepta aceste lucruri?
- Aici aș vrea să fac o subliniere. Din păcate, se generalizează incorect faptul că suplinitorii sau colegii din mediul rural sunt de o calitate mai slabă, de o prestație didactică care nu este corespunzătoare. Dimpotrivă, aș putea spune, pentru că am fost în nenumărate școli, am stat în spatele clasei de multe ori, nu în calitate mai de inspector general, de metodist, așa cum sunt foarte mulți în diversele etape de formare a profesorilor și avem profesori, învățători, educatori dăruiți, care știu meserie și care sunt și apreciați de comunitatea de acolo. Că există situații de acestea... fără discuție sunt și acestea. E aici o problemă importantă a societății noastre și aș spune că nu doar la nivel național, dar și la nivel mondial se constată faptul că nu mai există atractivitate pentru profesia didactică. Și atunci, măsurile trebuie să fie unele complexe, congruente și nu doar din zona educațională, ci și de politici, macro. Trebuie crescut statutul profesorului concomitent cu o salarizare pe măsură și apoi să creăm niște pârghii legislative pentru o selecție bună a celor care intră în sistem. Practic, cei care sunt formați pentru cariera didactică de către facultăți sau colegiile pedagogice - sunt profesor la Colegiul Pedagogic și văd aceste lucruri, în dinamica lor - aceste selecții să fie unele foarte atente, să ai un prag… Dau un exemplu: îmi intră în sistemul de formare didactică doar absolvent care finalizează examenul de bacalaureat cu minim nota opt la anumite discipline. Deja vorbesc de un punct de plecare. Cu alte cuvinte, nu vor avea acces decât cei care au anumită competență pe care să-și construiască cariera didactică. Dar pentru aceasta e nevoie ca să fie atras tânărul…
- Într-un domeniu cu deficit de personal…
- Da, tocmai de aceea lucrurile trebuie private atent și soluții se vor identifica. Dar, repet, trebuie făcute echipe la nivel decizional, indiferent de culoarea politică și de angajările politice pe care le are un parlamentar sau altul. Educația trebuie să fie o prioritate de țară, așa cum s-a gândit cândva.
- O curiozitate pe care o au foarte mulți părinți și-mi vine acum în minte... De ce e nevoie ca elevii, începând chiar din clasa a III-a, să facă meditații? Zeci de mii de elevi fac astăzi meditații în privat. N-o să ducem discuția foarte în profunzime, dar, din acest punct de vedere, pare că sistemul public de învățământ a eșuat, iar dacă n-a făcut-o încă, nici mult nu mai are... Cum vedeți dvs. lucrurile, ca specialist?
- Școala aceasta paralelă este o școală a ultimelor decenii. Pe vremea când eram elevă, în nicio etapă, repet, nicio etapă nu am făcut, nici eu și nici ceilalți frați ai mei, o oră de pregătire și am intrat, Slavă Domnului!, la licee și facultăți foarte bune. Nu același lucru pot să spun despre ce se întâmplă cu generațiile actuale de copii. Școala românească de astăzi se află doar sub presiunea examenelor. Și atunci, ce se întâmplă? Știm că elevul trebuie să obțină o notă bună, că părintele vrea să intre la un liceu foarte bun și atunci copilul începe să facă meditații de la clasa a treia, a patra. Dorințe, repet, ale părinților mai degrabă, dar care privesc activitatea școlare doar din perspectiva unei performanțe obținute în urma unui examen, că e de clasa a 5-a, a 8-a sau bacalaureat. Cu alte cuvinte, dacă va fi o altă abordare, o decentrare de pe examene și o centrare pe activitatea de învățare, va fi bine.
- O altă abordare…
- Eu asta am propun ca profesor și ca părinte: copilul să dobândească o cultură generală, să aibă un orizont și o deschidere către ceea ce se întâmplă în varii domenii academice, artistice și așa mai departe, iar dacă e bine format, sigur va avea succes și la examene. Știți ce se întâmplă, din păcate? Copiii învață, intră în clasa a 9-a și își spun: ar trebui să mă pregătesc pentru Bacalaureat. Nu acesta este sensul educației. Sensul educației este cu totul altul. Să-l formez, să învețe, să-și construiască, așa cum spuneam, o cultură generală – ulterior, clasele a 11-a și a 12-a, o cultură profesională – iar succesul va veni. Învățarea în clasă se produce mai puțin și atunci e nevoie de aceste suplimentări pentru ca tânărul sau copilul să aibă succes la examenele finale. E o răsturnare a situației, de fapt, și trebuie să aducem învățarea în clasă și nu examenele și evaluarea să conteze. De aceea, acel centru despre care vorbeam poate să potențeze, să echilibreze. Avem specialiști în științele educației, în diverse domenii, care ar putea să facă lucrurile să meargă, ușor, ușor, nu dintr-o dată!
„Se critică mult, se stă deoparte, dar avem nevoie de oameni competenți și de bună credință”
- E nevoie de schimbări radicale, evident, pentru toate acestea…
- E nevoie de schimbare curriculară, în primul rând. Am participat în diverse grupuri de lucru ale Ministerului Educației, pe specialitatea mea. Sunt profesori de pedagogie, de psihologie la Colegiul Național Pedagogic din Iași și am văzut cum stau lucrurile, cum se construiește o curriculă, care sunt prioritățile pe care trebuie să le punem și de fapt nu le punem în actualul curriculum. Da, un exemplu, în clasele a 11-a și a 12-a trebuie să fie momentul de pre-profesionalizare. Știți câte discipline au copiii aceștia? Băiatul cel mare mi-a povestit și mi-a spus că nu are cum să învețe la toate cele 20 de discipline, pentru că nu sunt toate în zona sa de interes profesional. Atunci, voi merge la facultate pe o categorie de discipline care pe care le doresc să le studiez, să le aprofundez. Restul nu au, în acest moment al formării mele, o importanță specială. Și-am propus încă de când eram inspector general, pentru că au fost construite grupuri de lucru, avem profesori deosebiți pe discipline, pe specializări, filiere… probabil că au rămas acolo, în sertar, toate aceste propuneri.
- Veți ave ocazia să le scoateți de la sertar…
- Da, sper să putem face aceste lucruri pentru că trebuie să fim o forță care să genereze aceste schimbări. În landurile din Germania așa se întâmplă… În clasa a 11-a, a 12-a sunt între opt, maxim 10 discipline și fiecare are câte un nivel diferit. Adică, eu pot să optez pentru matematică de nivel superior, pentru că voi face matematică la facultate și mă preocupă o curriculă extinsă, dar pentru biologie pot să mă duc către un nivel standard, pentru că nu am interes crescut la acest nivel. Și asta se întâmplă, repet, în ultima parte a ciclului superior al liceului. În ciclul inferior al liceului se structurează în baza unei culturi generale, care nici nu știu dacă mai există astăzi…
- PSD a avut și a promovat constant reprezentantele sale în funcții publice, în Parlament. Credeți, totuși, că rolul femeii este subevaluat, astăzi, în politică?
- Fără îndoială! În toate partidele politice pozițiile de decizie și de reprezentare sunt ocupate în măsură însemnată de domni. Există, categoric, o sub-reprezentare, chiar dacă electoratul feminin este unul important. Statistice spun că, dintre votanți, mai mult de 50% sunt doamne. Și atunci, chiar și aici sunt pași mulți de făcut. Nu cred că e târziu, dar e momentul în care să ne afirmăm intențiile noastre, dorința de a participa, umăr la umăr, la aceeași masă decizională și de putere politică cu colegii noștri bărbați. Știm să facem echipe, suntem și competente, și responsabile, ambițioase și lucrurile vor merge. Eu așa le spun și colegilor mei: gândiți-vă la fetele voastre. Cum v-ați dori să fie peste câțiva ani? Să apară într-o conjunctură favorabilă, să fie respectate, prețuite și implicate în deciziile sociale? Sunt pași de făcut în multe domenii și tocmai de aceea determinarea mea e justificată, pentru că se critică mult, se stă deoparte, dar noi avem nevoie, mediul politic are nevoie, indiferent de partid, are nevoie de oameni competenți și de bună credință.
(Comandat de Partidul Social Democrat – PSD Iași. Executat de Ziarul Evenimentul SRL, CMF: 11240017)
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau