Bogdan Tiberiu Iacob:Dragonul chinez descinde în Europa: se anunță o săptămînă geopolitică de foc

Intrăm într-o săptămînă care poate schimba foarte mult relații internaționale de maximă greutate, odată cu vizita președintelui Chinei, Xi Jinping, în Europa, prima de acest gen din ultimii 5 ani, care a luat startul ieri. De zile bune, presa mare a lumii fierbe pe subiect: Asia e cu ochii pe demersul chinez ca fiind un potențial deschizător de drumuri noi spre Europa, multe state europene nutresc speranțe de mai bine, în timp ce SUA e cu nervii în pioneze, temîndu-se că dragonul roșu va reuși să decupleze fie și doar un pic America de europeni. Ce va fi la finele acestei săptămîni incendiare?

Liderul chinez a ales cu grijă trei țări spre a le vizita – Franța, Serbia și Ungaria – care îmbrățișează, în diferite grade, eforturile Beijingului pentru o nouă ordine globală, scria ieri New York Times.

Vizita lui Xi Jinping în Europa pune la încercare echilibristica delicată a continentului între China și Statele Unite. Aflat în prima sa vizită în Europa în ultimii cinci ani, președintele chinez, Xi Jinping, pare hotărît să profite de oportunitățile de a slăbi legăturile continentului cu Statele Unite și de a crea o lume eliberată de dominația americană. Liderul chinez a ales să viziteze trei țări – Franța, Serbia și Ungaria – care, fiecare, într-o măsură mai mare sau mai mică, privește cu suspiciune la modul în care America a ordonat lumea după război. Ele văd în China o contrapondere necesară și sunt dornice să consolideze legăturile economice. Xi dorește să demonstreze influența crescîndă a Chinei pe continent și să urmărească o apropiere pragmatică.

Spectaculos e și momentul ales de Jinping: vine în Franța cînd se împlinesc 60 de ani de la închegarea relațiilor diplomatice, iar în Belgrad cînd se fac 25 de ani de cînd SUA și NATO au bombardat ambasada Chinei, ucigînd mai mulți oameni. Un moment perfect pentru a răscoli rănile adînci ale sîrbilor și a alimenta un pic antiamericanismul, eventual prin cîteva mesaje bine țintite.

Președintele Emmanuel Macron s-a străduit să lase impresia că vizita va pune accentul pe convingerea chinezilor să preseze Rusia în privința războiului din Ucraina, dar adevărul e că Franța e interesată prioritar de aspecte economice în relația cu a doua mare economie a lumii. În fapt, Jinping se va vedea la Paris și cu Ursula von der Leyen, pentru că și discuția despre relația China-UE este de maximă importanță.

Franța susține, spre exemplu, o anchetă a UE privind exporturile chineze de vehicule electrice, reamintea ieri Reuters, iar în ianuarie, Beijingul a deschis la rîndul său o anchetă privind importurile de coniac, în mare parte de producție franceză, o măsură considerată ca o ripostă la un set tot mai mare de anchete ale UE. UE investighează, de asemenea, achizițiile de dispozitive medicale, panouri solare și turbine eoliene din China, notează SCMP. Investițiile chinezești sunt analizate în Europa din cauza “supracapacității”. “Vrem să obținem reciprocitatea schimburilor și să se țină cont de elementele securității noastre economice”, a declarat Macron într-un interviu acordat ieri ziarului francez La Tribune.

Macron pune punctul pe I atunci cînd spune, onest, că cele 27 de state membre ale UE, în special Franța și Germania, au atitudini diferite față de China. Era de așteptat la un moment dat ca și cancelarul german Olaf Scholz să se alăture lui Macron și Xi la Paris, dar nu a putut din cauza unor angajamente anterioare.

“În Europa, nu suntem unanimi pe această temă, deoarece anumiți actori văd încă China ca fiind în esență o piață de oportunități”, a declarat Macron, fără a numi vreo țară anume.

Franța va încerca să facă progrese în ceea ce privește deschiderea pieței chineze pentru exporturile sale agricole și să rezolve problemele legate de preocupările industriei franceze de cosmetice cu privire la drepturile de proprietate intelectuală, au declarat oficiali francezi.

O sursă diplomatică franceză a spus pentru Reuters: “Dacă chinezii doresc să aprofundeze relația cu partenerii europeni, este foarte important ca ei să audă punctul nostru de vedere și să înceapă să-l ia în serios.”

Mîine, Macron îl va duce pe Xi în Pirinei, o regiune muntoasă care îi este dragă, fiind locul de naștere al bunicii sale materne.

Xi se va îndrepta apoi spre Serbia și Ungaria, țări prietenoase cu Rusia.

Xi și Viktor Orban vor anunța că producătorul auto chinez Great Wall Motor Ltd. va deschide o fabrică în Ungaria. Cercetătorii din cadrul proiectului China Observers in Central and Eastern Europe (CHOICE) afirmă în analiza lor recentă că Serbia și Ungaria sunt “cei care au rămas “loiali Chinei” în regiune”. Aceste țări europene sunt, de asemenea, apropiate de Putin. De altfel, vizita lui Jinping la Budapesta se așteaptă să aducă un sprijin suplimentar și pentru dezvoltarea infrastructurii dintre Ungaria și Serbia, conectîndu-le și mai solid.

De ce contează așa mult călătoria lui Xi în Europa?

Potrivit unui purtător de cuvînt al Ministerului chinez de Externe, călătoria lui Xi în Europa va “da un nou impuls în dezvoltarea pașnică a lumii”.

Ei bine, lumea va fi cu ochii în patru în zilele următoare pentru a afla dacă acest lucru se va întîmpla, mai scrie presa occidentală. Iar faptul că, după întoarcerea în țară, Xi îl va primi în vizită oficială la Beijing pe Vladimir Putin nu face decît să crească exponențial importanța turneului său european.

În fine, să nu încheiem fără a răspunde unei întrebări legitime: unde se află România în întreaga ecuație geopolitică mai sus expusă? Răspuns: ca de obicei, nicăieri. Și ca de obicei, cu zero perspective de profit.