Cât ar rezista România în cazul unui atac al Rusiei: ce strategie militară ar adopta țara noastră

România este o țară aflată sub umbrela NATO, dar în contextul războiului și amenințărilor deschise ale Rusiei se ridică întrebarea firească: ce ar face țara noastră, în fața unui atac al Rusiei? Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, susține că România are resurse să se apere în fața unei agresiuni, mai ales că pe teritoriul țării noastre se află și trupe NATO ale SUA și ale aliaților.

„Noi ne-am apăra cu forțele active, adică brigăzile mecanizate de infanterie, brigada blindată din forțele terestre. Ne-am apăra cu bazele aeriene și dacă acțiunile s-ar duce în Dobrogea, ne-am apăra cu flota de la Marea Neagră. Iar dacă acțiunile se duc și pe Dunăre, cu flotila de la Dunăre. Numai câteva structuri, sigur că mai sunt și alte structuri de sprijin, inclusiv sprijin logistic. Nu ar trebui să vorbim de câteva zile, ar trebui să vorbim de săptămâni, ar trebui să vorbim de o lună. Sigur că rezistența României înseamnă și participarea forțelor NATO, grupul de luptă NATO, și a forțelor americane de pe teritoriul național”, a explicat Virgil Bălăceanu, pentru Adevărul.

Va fi nevoie de aducerea trupelor de rezerviști, susține generalul.

„Aceste forțe, la un moment dat, pot să aibă pierderi. Nu ai rezervă, nu ai cum să le înlocuiești. Aceste forțe, ele există, dar trebuie să treacă la apărare de aliniamente foarte largi, deci ai nevoie de forțe suplimentare. Trebuie să creezi condiții favorabile pentru asigurarea transportului, a mobilității și a dislocării grupărilor NATO care ar intra în acțiune. Fie că vorbim de grupul de luptă cu nivel foarte ridicat de operativitate, fie că vorbim apoi de următorul eșalon pe care îl reprezintă forțele, pachetul de forțe inițiale a NATO, ulterior, după o perioadă de timp, și forțele principale NATO”, mai spune generalul Bălăceanu.

Jandarmeria și Poliția ar fi mobilizate la război

O certitudine e că Armata ar avea nevoie nu doar de sprijinul rezerviștilor, dar și de cel al Jandarmeriei și al Poliției.

„Pentru asta trebuie să trecem la apărare teritorială în contextul apărării colective. În acest scop, Ministerul de Interne trebuie să aibă misiunea și participare la efortul de apărare. Jandarmeria Română trebuie instruită nu numai pentru apărarea și restabilirea ordinii și liniștii publice, dar să fie în măsură să execute și misiuni specifice pe timpul operației de descurajare și a operației de apărare. Pentru că în caz de conflict, pe timpul fazei de iminența conflictului, forțele trebuie dislocate pe direcțiile cele mai amenințate, dar dislocarea se face de-a lungul frontierei, respectiv de-a lungul frontierei de Est și de Sud Est. Dar în același timp trebuie să controlezi și adâncimea teritoriului. Ori nu trebuie să folosești forțele active pentru controlul adâncimii, pentru libertatea de mișcare pe căile de comunicații”, adaugă el.

Și alte trupe ar avea un rol important.

„Trebuie să folosești celelalte forme din Sistemul Național de Apărare. Trebuie să folosești în apărarea pe frontieră, în operația de acoperire, Poliția de Frontieră, trebuie să folosești pentru controlul comunicațiilor, inclusiv cu pregătire pentru misiuni de luptă trupele de jandarmi, o parte dintre ele. Celelalte le poți menține pentru ordine dacă nu ai aspecte legate de posibile acțiuni de insurgență în adâncimea teritoriului, pot să fie în condiții de conflict activate asemenea «coloane a 5-a», cum le-am putea numi”, completează generalul.