Cornel Nistorescu:Ceata lui Bulă, cu pistolul după taxe

M-am îngrozit nu cînd Marcel Boloș a anunțat dotarea inspectorilor fiscali cu pistoale, ci cu o zi înainte, cînd, nevoit să clarific aplicarea unei taxe, mi-am băgat nasul în OUG nr.115 din 14 decembrie 2023, cea care a produs atîtea valuri cu reducerea cheltuielilor și cînd fraierii mai credeau că Marcel Ciolacu ne scoate direct în franci elvețieni.

Pe la punctul 175 al nenorocirii, mi-am făcut cruce și am început să înjur. Politicienii noștri își ascund incapacitatea de a guverna îndărătul a sute și mii de prevederi și articole de lege. Ordonanța asta a lui Ciolacu (lemn Tănase și ultra fanfaron în materie de finanțe) tricotată sub semnătura lui Marcel Boloș și concepută pe seama minții unuia mai vechi din Ministerul Finanțelor este un mare fake fiscal. Seamănă cu un document scornit de un contabil lovit de tren care și-a propus ca prin diverse paragrafe să astupe găurile din strecurătoarea fiscului și, implicit, a hoțiilor publice. Un fel de Bulă care vrea să salveze țara prin rescrierea a sute de articole de prin diverse legi și ordonanțe, în așa fel încît evazionistul să nu mai scape.

Toată reducerea de cheltuieli anunțată la trombonul cu cioc de Marcel Ciolacu trădează gîndirea prăfuită a finanțiștilor și a guvernanților români. În loc să reducă aparatul bugetar pe acolo pe unde avea burta mai umflată, Ciolacu și Boloș (doi care nici luați împreună nu fac un sfert de funcționar public adevărat) au cîrpit legislația pentru a speria contribuabilul și pentru a-l putea verifica și la sulurile de hîrtie igienică, și la ceștile de cafea.

Cînd Theodor Stolojan a ajuns premier, prima măsură răsărită din mintea lui de om cu mînecuțe cusute la cerebel a fost să comande seturi noi de cești de cafea, dar mai mici decît cele folosite de funcționarii guvernamentali în precedentele mandate. Nu s-a gîndit să reducă numărul funcționarilor și să îi încarce cu responsabilități pe cei păstrați, ci să reducă băutul de cafea cu introducerea ceștilor mai mici, chiar dacă ar fi băut cu sutele pe zi.

Cam aceeași minte o are și Marcel Boloș. Speriat de bombe și de pierderea postului, ascuns într-un birou din Ministerul Finanțelor, el amînă analizele lucide și complexe și măsurile clare și trăiește captiv în tufele de prevederi fiscale rămase de la vechea generație de fiscaliști de pe vremea lui Ceaușescu. Din cînd în cînd, ca să mai atenueze din percepția găurii uriașe din finanțele publice, Marcel Boloș mai iese pe la televiziuni cu al său rînjet de om speriat care își propune să imite un zîmbet cald și generos și ne asigură că sunt probleme, dar este bine, că mai avem timp, că trebuie să ne străduim ș.a.m.d. Marcel Boloș este un ministru incapabil să ia decizii fundamentale, pentru că nu are nici gîndire financiară și nici viziune fiscală. A preluat un aparat funcționăresc împănat cu piloși și un set de practici care amestecă trecutul comunist, foamea funcționarului din societatea pretins democratică și varza din legislație. Boloș se ține de scaun ca dracu’ de păcate. Viziunea lui rezultă din trasul cu urechea din ce i-au zis unii sau alții, de obicei din ce i-a povestit ultimul care a ieșit din biroul său.

Ce vrea Marcel Boloș și ce visează Marcel Ciolacu? Strîngerea banilor ca la fumărit! Să dea și cu biciul în cei care nu plătesc!

Nu știu ce să cred. Avem marele ghinion să trăim de luni de zile sub papucul a doi proști? Ciolacu strînge zeci de milioane la partid și la guvern, iar inspectorii fiscali umblă cu pistolul după chiloți chinezești pe care scrie Bos cu un singur s. Iar Marcel Boloș, căzut din Plata Domnului în fruntea Finanțelor n-a aflat încă de învîrtelile inspectorilor și de legăturile lor cu clanurile mafiote. Ultimul show de la Vama București este un pachet de gumă de mestecat și propagandă electorală în pragul Bilanțului de la DNA. Nimic mai mult față de marile afaceri de care oamenii ANAF știu.Unii le și protejează. Nu există inspector și om de gardă și nici mahăr din SRI care să n-aibă protejatul lui. Adică firma lu Nașu. Ineficiența ANAF-ului nu vine de la contribuabili răuvoitori care evită să plătească. Marea gaură a Finanțelor din țara noastră vine din modul în care se aplică legea asupra multinaționalelor și din marile tunuri date sub protecția ANAF-ului (cu sau fără pistol) de către clienții politici.

Ridicolul inițiativei lui Marcel Boloș ne spune un singur lucru. Că statul a ajuns la sapă de lemn, iar conducătorii lui (autorii măsurii) se tem de pericole și se înarmează, gata să ochească în populație.