Cum i-a „fentat” Elena Udrea pe judecători să îi amâne, din nou, două dosare „grele”
Dimensiune font:
Elena Udrea a reușit, luni, să își amâne ambele procese în care este vizată de procurorii DNA pentru fapte de corupție. Fostul ministru al Dezvoltării urma să fie audiată în Dosarul Hidroelectrica la Curtea de Apel București, apoi să fie judecată într-o cale extraordinară de atac în Dosarul Gala Bute, în care condamnarea ei definitivă a fost anulată de deciziile CCR.
Fosta șefă a PDL București, Elena Udrea, a ajuns la Curtea de Apel București la ora 11.00, unde urma să fie audiată în calitate de inculpat în Dosarul Hidroelectrica.
Pe scurt, Elena Udrea este acuzată în acest dosar că a cerut 5 milioane de dolari - din care a primit 3,8 milioane - de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, pentru ca în schimb să intervină pentru menţinerea contractului între Hidroelectrica şi firma acestuia.
La termenul de luni, 14 martie, Elena Udrea urma să fie audiată de judecător, după ce acum o lună în fața instanței a vorbit unul dintre colaboratorii apropiați ai ei, Tudor Liberiu Breazu (foto).
Vrei sa reduci cheltuielile afacerii tale cu pana la 37%? Ofera Up Dejun - cardul de masa prietenos cu stilul de munca sanatos, dar si cu sanatatea afacerii tale. Vei avea angajati mai motivati, in timp ce economisesti pentru business-ul tau. Cere o oferta AICI!
Acesta a relatat, pe 14 februarie, cum Ana Maria Topolicieanu voia să îl determine s-o denunțe pe fosta șefă a Ministerului Dezvoltării, după ce procurorii au făcut percheziții în Dosarul Gala Bute.
La termenul din 7 decembrie 2021, Bogdan Buzăianu a explicat cu lux de amănunte în fața Curții de Apel București cum a dat banii la sugestia omului de afaceri Radu Budeanu (n.r.- patronul Gândul și Cancan), care în mod personal a ridicat 2,5 milioane de euro din seif și i-a dus „în Modrogan” – adică la adresa unde se afla sediul PDL. Acolo, banii ar fi intrat pe mâna Anei Maria Topoliceanu, o apropiată a Elenei Udrea și fostă șefă a Companiei Naționale de Investiții.
Când a venit rândul Elenei Udrea să fie audiată, avocatul acesteia, Veronel Rădulescu, a arătat că clienta lui are termen peste două ore la Înalta Curte în Dosarul Gala Bute. Avocatul a explicat că depoziția Elenei Udrea în Dosarul Hidroelectrica ar dura „cel puțin 3 ore”, motiv pentru care nu ar avea timp să dea toate detaliile. În plus, în dosar urma să fie audiat și Dan Andronic, fapt care ar prelungi și mai mult dezbaterile. Instanța a amânat procesul pentru data de 29 martie ora 11.30, când cei doi vor fi audiați la același termen.
Ajunsă la Înalta Curte două ore mai târziu, acolo unde urma să se dezbată recursul în casație din Dosarul Gala Bute, avocații Elenei Udrea au reușit să amâne dosarul invocând că judecătorii ar trebui să aștepte soluționarea contestației în anulare. Avocații Elenei Udrea au explicat că acesta are pe rolul ICCJ două căi extraordinare de atac: o contestație în anulare și un recurs în casație. Cum recursul în casație s-a înregistrat după admiterea în principiu a contestației în anulare, soluționarea cauzei care urma să se dezbată luni, ora 13.00, depinde de decizia di celălalt proces. Desigur, aceste detalii nu au fost comunicate de avocații Elenei Udrea și judecătorului de la Curtea de Apel.
Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Hidroelectrica
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de cinci milioane de dolari pentru a interveni pe lângă factori de decizie din Ministerul Economiei şi din SC Hidroelectrica SA, pentru menţinerea în condiţiile deja negociate (preţ şi cantitate de energie furnizată) a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu Hidroelectrica.
Din suma promisă, Elena Udrea a primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro. Creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii, spun procurorii DNA.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanţa de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.
În ceea ce îl priveşte pe Dan Andronic , procurorii spun că la audieri acesta a făcut afirmaţii mincinoase.
De exemplu, Dan Andronic ar fi afirmat că nu a avut cunoştinţă că Elena Udrea este beneficiara reală a creanţei care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale şi să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă doar pentru a se lăuda, pentru a o informa că publicaţiei îi „merge bine” şi că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informaţiilor obţinute.
Decizia CJUE, analizată la Curtea Supremă în Dosarul Gala Bute
Elena Udrea a fost condamnată în dosarul Gala Bute la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în lipsă, deoarece fostul ministru al Dezvoltării fugise deja în Costa Rica. Pedeapsa ei a fost suspendată până la soluționarea pe rolul CJUE a conflictului dintre CCR și ICCJ.
Pe data de 23 decembrie 2021, CJUE a trimis către ICCJ decizia prin care a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor CCR, astfel că instanța va dezbate cum se „traduce” decizia judecătorilor europeni pentru Elena Udrea și pentru ceilalți inculpați din dosar.
Celelalte pedepse în dosar sunt:
Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box – 5 ani cu executare
Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – 3 ani de închisoare cu executare;
Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare;
Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere;
Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – 3 ani de închisoare cu suspendare
Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - 2 şi 6 luni cu suspendare.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Cum s-a terminat „epopeea completurilor de la Înalta Curte”
Deciziile CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.
Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.
Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei procedure. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.
A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau