DNA `lovește` în decizia ICCJ care le-a făcut scăpate pe Ioana Băsescu și Elena Udrea - Se cere condamnarea definitivă a celor două în baza deciziei CJUE

 

Procurorii de la Serviciul Judiciar al DNA au depus calea extraordinară de atac a recursului în casație împotriva deciziei definitive prin care Elena Udrea, Ioana Băsescu și ceilalți inculpați judecați în dosarul de mare corupție privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu au fost exonerați de răspunderea penală în baza deciziei CCR privind prescripția.

Concret, procurorii de la DNA cer acum, în baza deciziei recente a CJUE care arată că magistrații români pot să nu aplice decizii ale CCR dacă acestea contravin interesului Uniunii Europene, condamnarea definitivă a celor din acest dosar pentru faptele de mare corupție imputate. Este de amintit că în acest dosar, Curtea de Apel București a stabilit prin magistratul Claudia Jderu pedepse cu executare de opt ani în cazul Elenei Udrea și de cinci ani în cazul fiicei fostului președinte al României, Ioana Băsescu. 

Totodată este de amintit că imediat după stabilirea primei decizii Elena Udrea a blestemat-o în direct la un post de televiziune condus de o persoană condamnată definitiv într-un dosar al DNA pe magistratul Jderu pentru soluția aplicată în dosar. 

Astfel, la ICCJ s-a înregistrat calea extraordinară de atac a recursului în casație, cale prin care magistrații DNA speră să anuleze decizia completului de judecători de la ICCJ care a stabilit

Lupta continuă...

Surse judiciare afirmau că procurorii de ședință ai DNA vor introduce căi extraordinare de atac în toate dosarele în care s-au dictat soluții definitive de încetare a proceselor penale, ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția specială, și că va solicita în aceste dosare soluții de condamnare a celor judecați.

Concret, explică sursele citate, urmare deciziei regulatorii a CJUE procurorii judiciariști au acum posibilitatea legală de a continua lupta în justiție pentru tragere la răspundere penală și stabilirea unor pedepse legale față de toți inculpații deferiți justiției de către Direcție.

Este de amintit că personaje precum Elena Udrea, Ioana Băsescu sau alte nume grele din viața publică au beneficiat pe deplin de efectele deciziei CCR privind termenul de prescripție specială.

Astfel, cele două au scăpat temporar de pedepse inițiale de opt și respectiv cinci ani de închisoare cu  executare  în dosarul campaniei lui Traian Băsescu din 2009.

Cel mai recent caz de încetare a unui proces penal pe fondul deciziilor CCR este al judecătoarei Corina Jianu de la Constanța, condamnată inițial la șapte ani de închisoare cu executare, în cazul cărei ICCJ a stabilit, definitiv încetarea, pe motivul intervenirii prescripției faptelor.

Acum, explică sursele citate, anchetatorii DNA vor introduce căi extraordinare de atac prin care să solicite rejudecare acestor dosare în fazele de apel și stabilirea unor pedepse.

Căi extraordinare pentru corupții României

Căile extraordinare de atac sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală și pot fi introduse de către părțile din dosarul penal numai după rămânerea definitivă a unei decizii.

Astfel procurorii DNA pot ataca deciziile definitive de încetare a proceselor penale în dosarele Direcției prin revizuire, contestație în anulare sau recurs în casație.

Fiecare dintre cele trei forme extraordinare de atac are o plajă îngustă de motive pentru care poate fi uzitată, astfel că forma de atac de la un dosar la altul poate fi diferită.

Motivele variază în cazul acestor căi extraordinare de atac de la aspecte procedurale, vicii de procedură ce se pot strecura pe parcursul cercetării judecătorești, vicii în asigurarea apărării sau citării, dar și motive de fond, detalii noi, necunoscute anterior deciziei definitive stabilite într-un proces penal.

DNA la rampă...

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție a transmis, printr-un comunicat de presă, că salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe tema prescripției răspunderii penale și apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată.

„Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, precizează procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Potrivit șefului DNA,  această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției.

Voineag afirmă că hotărârea CJUE lămurește și soarta dosarelor de corupție

De asemenea, șeful DNA susține că CJUE a „legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene”.

Aparent, Voineag lasă să se înțeleagă că DNA va adopta o interpretare extensivă a hotărârii CJUE, considerând că aceasta permite neaplicarea deciziilor CCR și ÎCCJ referitoare la prescripție și în dosarele de corupție, nu doar în cele cu fraude cu fonduri europene. Afirmația echivocă a șefului DNA ar putea însemna însă și că hotărârea CJUE clarifică doar faptul că în dosarele de corupție se aplică deciziile CCR și ÎCCJ cu privire la prescripție.

„De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a mai declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Hotărârea CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat luni, 24 iulie, hotărârea menită să arate dacă judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la întreruperea prescripției răspunderii penale. De hotărârea CJUE atârnă soarta a mii de dosare în care, potrivit normelor naționale în vigoare, trebuie dispusă încetarea procesului penal ca urmare a prescrierii faptelor. CJUE a stabilit că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile CCR și ÎCCJ doar atunci când la mijloc ar fi o afectare gravă a intereselor financiare ale Uniunii Europene. DETALII AICI!

Albite de ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus marți, 11 iulie, încetarea procesului penal în care Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și Elena Udrea au fost condamnate la 5, respectiv 8 ani de închisoare de Curtea de Apel București. În același dosar, Dan Andronic a fost achitat. Decizia este definitivă (minuta la finalul articolului).

Instanța a menținut obligativitatea achitării unor despăgubiri de către Ioana Băsescu pentru S.C. Oil Terminal S.A. și confiscarea specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei și de 305.118 lei.

Condamnările de la Curtea de Apel București, desființate de ÎCCJ

Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, în martie 2021, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.

Udrea a primit mai multe pedepse, cuprinse între 3 şi 6 ani, pentru săvârşirea celor două infracţiuni. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani, a fost adăugat un spor, urmând ca ea să execute în final 8 ani închisoare.

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, acestea au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani cu executare.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.

Alte condamnări: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) - 6 ani pentru luare de mită; Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) - 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) - 3 ani cu suspendare pentru delapidare.

Acuzațiile DNA

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte), potrivit DNA.

Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este judecată pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar, au mai fost deferiţi justiţiei Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", mai spune DNA.

Concret, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Elena Udrea, care îndeplinea funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, l-a determinat Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de 918.864 lei de la reprezentantul unei societăţi comerciale (om de afaceri), în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului "Schi în România".

Anchetatorii arată că, în cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societăţile comerciale depindea de deciziile ministrului, care stabilea prioritatea plăţilor. În condiţiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare şi existau diferenţe semnificative între finanţarea unor proiecte similare, societăţile care executau lucrări depindeau de deciziile Elenei Udrea. Întârzierile la decontare puteau atrage incapacitatea de plată a societăţilor, în condiţiile în care sumele avansate proveneau din credite bancare.

Astfel, Elena Udrea i-a indicat lui Gheorghe Nastasia atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei).

În perioada 27 noiembrie - 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală.

În aceeaşi perioadă, Elena Udrea l-a determinat pe Victor Tarhon, preşedintele CJ Tulcea, să pretindă şi să primească de la reprezentantul unei alte societăţi comerciale (om de afaceri) suma de 691.029 lei, pentru a asigura buna derulare a unor contracte şi efectuarea la timp a plăţilor. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu CJ Tulcea mai multe contracte finanţate de MDRT.

Astfel, în perioada 26 octombrie - 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a patru firme, în baza unor contracte fictive de consultanţă şi servicii de publicitate, suma totală de 691.029 lei. DNA susţine că nici de această dată serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale.

Procurorii mai arată că, în luna decembrie 2009, Ioana Băsescu i-a cerut lui Silviu Ioan Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale, care se desfăşurase în toamna aceluiaşi an.

În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de Silviu Ioan Wagner a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, preţul menţionat în cuprinsul contractului fiind indicat de Ioana Băsescu, care a şi intermediat încheierea tranzacţiei.

În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010, s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenţa de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziţia lui Wagner, ca urmare a faptului că nu a primit niciun document justificativ pentru suma achitată în avans. Şi de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de Wagner neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi şi nu mai achiziţionase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma "prestatoare" nu desfăşurase anterior activităţi comerciale semnificative şi nu avea experienţă relevantă în domeniul publicităţii. Pe 19 februarie 2010, la două zile de la încasarea banilor, firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de Giovanni-Mario Francesco, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.

DNA arată că între cele două societăţi nu au existat în realitate niciun fel de operaţiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracţionale a banilor proveniţi din prejudicierea societăţii de stat reprezentată de Wagner.

În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obţinută a fost folosită în interes personal de Ioana Băsescu şi Giovanni-Mario Francesco pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba şi a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

Conform DNA, la data de 1 iulie 2009, Giovanni-Mario Francesco, acţionând în calitate de administrator şi unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală şi punerea la dispoziţie de echipamente şi aparatură audio-video. Conform contractului, în schimbul acestor servicii, societatea administrată de Giovanni-Mario Francesco a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile şi taxa pe valoarea adăugată colectată nu se regăsesc în declaraţiile fiscale iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei şi impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).

Procurorii afirmă că, la instigarea Ioanei Băsescu, suma astfel obţinută a fost folosită de Giovanni-Mario Francesco pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfăşurată în cursul anului 2009 pentru alegerea preşedintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienţei infracţionale a banilor.

În plus, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Ioana Băsescu l-a determinat pe Giovanni-Mario Francesco să realizeze operaţiuni fictive prin care suma de 735.098 lei provenită din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală a fost transferată către trei firme, pentru a achita servicii prestate în cadrul campaniei electorale în favoarea candidatului Traian Băsescu. Transferurile au fost intermediate de Elena Udrea şi Ioana Băsescu, care i-au comunicat lui Giovanni-Mario Francesco datele societăţilor către care urmau să fie efectuate plăţile.

De asemenea, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Elena Udrea a folosit suma totală de 305.118 lei în numerar, provenită din infracţiuni de corupţie, pentru plata unor servicii de publicitate electorală, prin intermediul unor contracte fictive încheiate de persoane interpuse care nu au beneficiat în realitate de serviciile prestate.

"La data de 22.09.2016, fiind audiat ca martor în prezentul dosar, inculpatul Dan Andronic a făcut mai multe afirmaţii nereale cu privire la împrejurările esenţiale ale cauzei, prin care a urmărit să îngreuneze tragerea la răspundere penală a inculpatelor Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Astfel, inculpatul a susţinut că suma de 668.304 lei primită în lunile noiembrie - decembrie 2009 de la două societăţi administrate de Giovanni-Mario Francesco reprezintă preţul unor servicii de consultanţă fără legătură cu campania electorală, că aceste servicii nu s-au mai prestat, dar că nu a putut restitui sumele încasate deoarece nu a reuşit să îl mai contacteze pe Giovanni-Mario Francesco. De asemenea, a susţinut că Elena Udrea şi Ioana Băsescu nu au avut nicio implicare în realizarea acestor plăţi şi că, pe parcursul cercetărilor, nu a avut nicio discuţie cu acestea", precizează DNA.

Procurorii arată că, din probele administrate, rezultă că cele două contracte au un caracter fictiv şi transferurile au fost realizate la cererea Elenei Udrea şi Ioanei Băsescu pentru plata serviciilor de consultanţă politică prestate candidatului de Dan Andronic şi de o societate străină iar după declanşarea cercetărilor, Dan Andronic a transmis copia unui contract către Ioana Băsescu, prin intermediul Elenei Udrea, pentru a fi folosită în faţa autorităţilor.

"Societăţile administrate de Giovanni-Mario Francesco nu aveau angajaţi, cifra de afaceri şi obiectul de activitate nu implicau achiziţia de servicii de consultanţă iar asociaţii şi administratorul nu îl cunoşteau pe Dan Andronic. Totodată, după încasarea banilor, Dan Andronic a transferat către societatea străină de consultanţă suma de 125.000 USD, reprezentând comision de succes pentru câştigarea alegerilor", mai afirmă DNA.

MINUTA

Detalii soluţie:

I. În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, admite apelurile declarate de inculpa?ii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Băsescu Ioana, Nastasia Gheorghe şi Tarhon Victor împotriva sentinţei penale nr. 45 din 2 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 5230/2/2017. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată ?i rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1) ?i (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul Tarhon Victor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) ?i (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpata Udrea Elena Gabriela, sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de instigare la luare de mită, prevăzute de art. 47 din Codul penal raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal în referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ?i a cinci infrac?iuni de spălare a banilor, prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul Nastasia Gheorghe, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul Wagner Ioan Silviu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1), (6) ?i (8) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal şi art. 5 din Codul penal, cu referire la art. 155 alin. (1) din Codul penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr. 67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpata Băsescu Ioana, sub aspectul săvârşirii unei infrac?iuni de instigare la delapidare, prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 295 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ?i a două infrac?iuni de spălare a banilor, prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Menține dispoziția de obligare în solidar a inculpa?ilor Wagner Ioan Silviu ?i Băsescu Ioana la plata sumei de 119.000 lei, către partea civilă S.C. OIL TERMINAL S.A. către aceasta. Men?ine dispozi?ia de confiscare specială de la inculpata Udrea Elena Gabriela a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei ?i de 305.118 lei. Menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză prin ordonanţele nr. 121/P/2015 din 16 martie 2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, astfel cum acestea au fost menţinute prin sentinţa penală nr. 45 din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 5230/2/2017, cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatelor Udrea Elena Gabriela şi Băsescu Ioana. Modifică temeiul de drept al obligării inculpa?ilor Wagner Ioan Silviu, Băsescu Ioana ?i Nastasia Gheorghe la plata cheltuielilor judiciare către stat în primă instan?ă, re?inând inciden?a art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) din Codul de procedură penală. Înlătură obligarea inculpa?ilor Udrea Elena Gabriela ?i Tarhon Victor, în baza art. 274 alin. (1) ?i (2) din Codul de procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare către stat în primă instan?ă. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate, în măsura în care nu sunt contrare prezentei.

II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie împotriva aceleia?i sentin?e penale. Conform dispozi?iilor art. 52 din Legea nr. 129/2019, hotărârea judecătorească definitivă privind infracţiunile de spălare a banilor se comunică Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorup?ie ?i de inculpa?ii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Băsescu Ioana, Nastasia Gheorghe ?i Tarhon Victor, rămân în sarcina acestuia. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile parţiale cuvenite avoca?ilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Wagner Ioan Silviu, Udrea Elena Gabriela, Băsescu Ioana, Nastasia Gheorghe, Tarhon Victor ?i Andronic Dan Cătălin, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 340 lei, rămân în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia păr?ilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 11 iulie 2023.