Imbecilitatea lui Biden l-a OPRIT pe Putin să se întoarcă Spășit spre Occident
Dimensiune font:
Fostul ministru adjunct de Externe al Ucrainei, Aleksandr Cealîi, a dezvăluit că, în martie-aprilie 2022, la Istanbul, „Putin a dorit să ajungă la o reglementare pașnică cu Ucraina”.
Cealîi, care a făcut el însuși parte din delegația ucraineană la negocierile cu rușii de la Istanbul, a făcut aceste dezvăluiri explozive în cadrul unei dezbateri care a avut loc zilele trecute la Geneva.
Potrivit diplomatului ucrainean, la vremea respectivă cele două părți ajunseseră la un compromis care era „foarte departe de propunerea ultimativă făcută inițial de Rusia” la Minsk, din primele zile ale războiului, în care era vorba de „demilitarizarea”și „denazificarea” Ucrainei.
„În acel moment, făceam parte din grupul de negociatori ucraineni. Am discutat cu delegația rusă timp de aproape două luni, martie și aprilie, un posibil acord pentru o reglementare pașnică între Ucraina și Rusia. Și, după cum vă amintiți, am căzut de acord în privința Comunicatului de la Istanbul. Iar, la sfârșitul lui aprilie eram foarte aproape să punem capăt războiului printr-un acord de pace.”
Și fostul ministru a continuat:
„Dintr-un motiv sau altul, a fost amânat. Însă, în opinia mea, Putin – acesta este punctul meu personal de vedere – Putin, la o săptămână după 24 februarie (data invaziei) a realizat că făcuse o mare greșeală și a încercat să facă tot posibilul pentru a ajunge la un acord cu Ucraina, de unde și Comunicatul de la Istanbul.
„A fost decizia sa personală să accepte textul acestui comunicat, care este foarte îndepărtat de propunerea inițială a Rusiei, de ultimatumul Rusiei, pe care îl prezentase delegației ucrainene la Minsk.
„Reușisem să găsim un compromis cât se poate de real. Putin dorea cu adevărat să ajungă la un acord pașnic cu Ucraina. Este foarte important să reținem acest lucru.”
Comunicatul de la Istanbul, din 29 martie 2022, de care amintește Cealîi, este un document în zece puncte foarte puțin constrângător pentru Ucraina.
Singura restricție reală pentru regimul de la Kiev era să mențină țara neutră din punct de vedere militar (deci să nu adere la NATO) și să nu dezvolte arme nucleare, cu garanția mai multor puteri internaționale.
Însă – atenție! – statutul de neutralitate urma să fie supus unui referendum. Ceea ce înseamnă că, dacă poporul ucrainean respingea ideea, inclusiv această restricție cădea.
Pe de altă parte, Comunicatul accepta începerea negocierilor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Semn că Putin dorea să reintre în grațiile economice ale Occidentului.
Mai exista o „constrângere” – anume că garanțiile internaționale nu se extindeau asupra Crimeii și a unei părți din Donbas.
Dar cele două părți se angajau să rezolve problema Crimeii prin negocieri programate pe durata a 15 ani.
Nimic despre cedări teritoriale! Nimic despre dezarmarea Ucrainei! Nimic despre vreo schimbare de regim la Kiev!
Deși, cu trei zile înainte să fie emis Comunicatul de la Istanbul, Joe Biden declara că Vladimir Putin „nu mai trebuie să rămână la putere”.
Un apel cât se poate de transparent la o schimbare de regim la Moscova.
Cu toate acestea, Putin s-a arătat gata să accepte un acord de pace din care ieșea destul de terfelit: între Ultimatimatumul de la Minsk și Comunicatul de la Istanbul diferența era una de la cer la pământ. De la Ifos la Umilință...
Uns cu toate alifiile diplomației, Cealîi se preface că nu știe de ce acest acord atât de tentant pentru Ucraina a căzut.
Lucrurile sunt însă deja de notorietate. În primăvara lui 2022, la Kiev a descins intempestiv premierul britanic Boris Johnson, trimis de Joe Biden, pentru a bloca orice negocieri de pace cu Moscova și a-l îndemna pe Volodimir Zelenski să lupte până la capăt. Adică, până la înfrângerea Rusiei.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau