Mama si nou nascut 

Miruna P. - șefă de Marketing la un mare retailer. A terminat Economia, apoi Sociologia, nu are partener serios, iar pandemia i-a cam dat viața peste cap. ”Mi-am dat seama, după perioada de lockdown, cât de multe aș avea de oferit unui copil. Nu vreau să mă căsătoresc, vreau pur și simplu să fac un copil. Din fericire, am găsit clinica potrivită cu ajutorul căreia sper să devin mamă”, spune ea. 

Numărul cererilor de a deveni mame venite dinspre femei singure s-a triplat în ultimii ani, confirmă reprezentanții clinicilor de specialitate. La noi, potrivit datelor oficiale, un copil din trei este adus pe lume în afara căsătoriei. Suntem însă departe de situația din Franța (unde aproape 7 din 10 copii sunt născuți înafara căsătoriei) sau de țări precum Bulgari, Norvegia sau Portugalia.

Nașterile s-au împuținat drastic în pandemie

Sub 180.000 de copii au venit pe lume anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică. În 2020 se născuseră puțin peste 200.000 de copii, dar și acel număr era un record al ultimilor ani, record care a fost doborât de nașterile din 2021.

 
 

”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat profesorul Vasile Ghețău.

Motivele pentru care o femeie singură alege să devină mamă sunt foarte complexe, dar educația, ambițiile profesionale, schimbarea mentalității sociale și împlinirea personală sunt factorii principali în funcție de care se ia decizia.

Mădălina T. Inginer. Stă cu chirie în Capitală, având un partener de apartament. ”Un tip deștept, bine dezvoltat fizic, dar nu știu dacă mi l-aș dori ca soț. Ca tată al copilului, de ce nu? I-am propus asta și a fost de acord. Acum sunt în luna a patra de sarcină. Familia lui nu mă place, așa că nu vreau complicații sau scandaluri. Ai lui încă nu știu că vor fi bunici, nici nu știu dacă merită să le spunem. Vom vedea ce ne va aduce viitorul”, spune Mădălina.

 
 

În mediul rural, frecvenţa naşterilor în afara căsătoriei e mai mare, comparativ cu cea din mediul urban

Cristian N. și Nicoleta P. se știu din liceu. Niciunul nu crede în instituția căsătoriei și au decis să nu ”se ia” cu acte. Sunt de 15 ani împreună, se iubesc și vor avea un copil în toamnă, dacă totul merge bine. ”Să mergem ca acum 100 de ani la preot ca să ne confirmăm că ne iubim? E absurd!, zice Cristian. ”Sau să cheltuim mii de euro pe o nuntă în loc să punem banii aceia pe numele viitorului copil? Chiar am fi tâmpiți să facem asta!”, spune și Nicoleta, râzând.

Dacă ne uităm pe județe, remarcăm că numărul copiilor aduși pe lume înafara căsătoriei are loc în judeţele cu un grad de urbanizare mai scăzut şi o pondere a populaţiei tinere mai mare.

Din punct de vedere al situaţiei juridice, în anul 2020, ponderea copiilor născuţi-vii în afara căsătoriei a fost de 32,5% din numărul total al născuţilor-vii. În mediul rural, frecvenţa naşterilor în afara căsătoriei (37,5%) a fost mai mare, comparativ cu cea din mediul urban (28,3%). Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei (50,4%) provin de la tinerele sub 25 ani.

Din numărul total al născuţilor-vii, 28,6% au avut mame cu vârsta între 30-34 ani, iar 30,8% dintre născuţii-vii au avut taţi cu vârsta între 30-34 ani. Starea de sănătate şi calitatea vieţii copiilor depind, esenţial, de nivelul de pregătire al mamelor.

Ponderea născuţilor-vii ai căror mame au avut un nivel de pregătire redus (cel mult studii gimnaziale) a fost de 25,9%, iar 35,9% din totalul născuţilor-vii au avut mame cu o pregătire de nivel mediu (profesional, liceal şi postliceal). În anul 2020, ponderea născuţilor-vii ai căror mame au un nivel de pregătire ridicat (universitar sau mai mult) a fost mai mică ca cea din anul 2019 (28,7% în anul 2020 și 30,4% în anul 2019).

Specific României înainte de 1990 era faptul că majoritatea naşterilor se produceau în cadrul căsătoriilor (96%-97%), iar în 4 din 5 căsătorii în cadrul primei căsătorii

Natalitatea era legată în mare măsură de nupţialitate, iar populaţia României s-a caracterizat printr-o nupţialitate înaltă. Între anii 19 49-1958 rata nupţialităţii a o scilat între 10 şi 12 căsătorii la 1000 locuitori, apoi după 1960 rata a scăzut sub 10 căsătorii la 1000 locuitori.

Cursul descendent a continuat şi în perioada 1975-1982, nivelul nupţialităţii fiind de 8,7 căsătorii la 1000 locuitori, iar dup ă 1994 rata nupţialităţii a scăzut

sub 7‰.

Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naştere în jurul valorii de 22,3 ani. O

nupţialitate precoce a fost favorabilă unei fertilităţii ridicate de peste 2 copii la o femeie.

Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la 32% (2020).

Diferenţa dintre vârsta medie la prima căsătorie şi vârsta medie la prima naştere a înregistrat un proces de diminuare, ajungând în teritoriu negativ, după care și-a mai revenit în ultimii ani. Intrrea în teritoriu negativ ănseamnă că momentul conceperii copilului precede momentul căsătoriei.Altfel spus, mireasa e deja îmsărcinată când are loc nunta.

Societatea se schimbă așadar, dar nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

​