Educația sexuală în școli, un eșec dureros

Rezultatele? Tot mai multe fetițe, de vârste din ce în ce mai mici, devin mame. Spre exemplu, o fetiță de 11 ani, din Tulcea, a rămas însărcinată „dintr-o joacă”, acum aflându-se în luna a V-a de sarcină. Iar cel mai revoltător lucru este reacția mamei, care nu vede o problemă prea mare în sarcina fiicei ei. 

În zona Moldovei, o femeie a reușit să doboare recordul de cea mai tânără bunică din lume. Aceasta este din județul Vaslui și are doar 23 de ani. Tânăra a născut primul copil la vârsta de 12 ani, pe vremea când era doar un copil. Deși a spus că și-ar fi dorit ca fiica ei să nu aibă aceeași soartă și să se țină de școală, copila a devenit mămică la 11 ani, chiar mai devreme decât mama ei. Ei bine, acest lanț al situațiilor delicate în care se află fetițele din România se țin strâns legate de educația sexuală. În cele mai frecvente situații, copiii ajung să cunoască câteva aspecte de pe internet legate de actul sexual și despre protecția și prevenția în cazul unei sarcini nedorite.

În anul 2016, politicianul Ninel Peia cerea închisoare pentru cadrele didactice care predau educația sexuală în școli, pe motiv că fură din inocența copiilor. Deci, logica sa arăta că eduacția sexuală fură din inocența copiilor, nicidecum o sarcină. E același Ninel Peia care spunea că incendiul de la Colectiv a fost rezultatul unui „plan diabolic: spargerea Ţării în trei Republici”. Fără cuvinte!

Solicitând părerea unui specialist, am aflat că lucrurile sunt mult mai grave decât ne-am fi putut imagina. „Cei care sunt contra educației sexuale în școli încearcă să evite, cât mai mult posibil, expunerea copiilor și tinerilor la informații privind sexualitatea umană. E ca și cum am avea un fel de gândire magică, prin care, dacă evităm să vorbim  despre un lucru atât de natural, de firesc precum sexualitatea, copiii nu vor fi curioși, nu vor căuta informații, nu vor experimenta. Încă suntem într-o fază de negare a realității, și asta într-o perioadă atât de tehnologizată, în care informația este la un click distanță. Copiii și tinerii pot accesa cu ușurință pe internet, rețele de socializare, informații despre sexualitate, act sexual, protecția pentru infecțiile cu transmitere sexuală; din păcate însă acestea deseori pot fi inexacte sau eronate”, a declarat Mioara Claudia Rusu, profesor consilier școlar și psihoterapeut.

Ce cunoștințe poți cere unei fete de 11 ani atunci când vine vorba despre actul sexual, mai ales dacă fetița provine și dintr-un mediu defavorizat? Nici nu mai vorbim despre posibilele abuzuri din familie. Majoritatea minorelor însărcinate din România provin din medii defavorizate, unde au fost violate de tată, unchi, bunic și chiar frați sau verișori. Situațiile revoltătoare sunt în cazul fetițelor care nu primesc sprijin din partea familiei, iar de cele mai multe ori sunt nevoite să renunțe la sarcină, intervenind aspecte dureroase în subconștientul lor. „O mamă minoră, lipsită de susținerea familiei de origine sau de partener, se expune riscului de a abandona școala și din păcate de a repeta comportamentul, în lipsa accesului la informații privind sănatatea reproducerii, la servicii gratuite de planning familial. Aici se ține prea puțin cont de situația în care partenerul fetei minore este la rândul său minor. În situația în care fetele minore aleg să renunțe la sarcină, implicațiile psiho emoționale ale unui avort pot fi devastatoare, dacă persoana nu beneficiază de consiliere pre- și mai ales post avort”, a declarat psihoterapeutul Mioara Claudia Rusu.

În urma unui studiu realizat de Organizația Salvații Copii în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, județul Iași se clasează pe locul 4 la nivel național, înregistrând 733 de minore care au devenit mame. Pe primul loc se situează județul Mureș, cu 931 de mame minore, urmat de Dolj și Brașov, ambele cu câte 830 de astfel de mame.  

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. Datele cercetării comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Obligativitatea educației sexuale în unitățile școlare este recunoscută prin Legea 272/2004 (republicata în 2014) privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Art. 46 (3) i) precizează că organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății „sunt obligate să adopte toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unitățile școlare de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”. Nu-i deloc surprinzător, însă, că legea asta nu se respectă în România. Cu excepția eforturilor despuse de diferite ONG-uri, de fapt, tinerii primesc educaţie sexuală prin intermediul materiei Educaţie pentru Sănătate, care e doar un opţional, sau - în rare cazuri - la dirigenţie. Gabriela RUSU