Femeia ‘vândută’ de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi

Despre ororile regimului comunist, în România, am tot auzit, de-a lungul timpului, dar și despre poveștile ieșite din comun, cele care, la drept vorbind, nu ne-au prea făcut cinste ca nație.

În fapt, aceasta este povestea Elisabetei Margareta Grosz, femeia care a fost „vândută” de Nicolae Ceaușescu pe 10.000 de dolari, în Venezuela, țară cunoscută drept cea mai periculoasă din lume.

Elisabeta Margareta Grosz absolvit cursurile Conservatorului Ciprian Porumbescu, din București, în anul 1969, iar la doi ani după terminarea facultății, comunismul deja începea să-și pună amprenta pe soarta ei.

„Soțul meu (nr. inginerul Lungu) a plecat la un congres de informatică în Helsinki. Și-a prelungit șezutul în Finlanda, cum îmi place mie să spun. De acolo, a fugit în Suedia, unde avea un prieten căsătorit cu o suedeză. A cerut azi politic pentru șase luni, după care s-a dus direct în Venezuela. La Caracas, avea doi unchi, frații mamei, familia Pria”, declara aceasta pentru Libertatea, în anul 2019.

Decizia soțului a luat-o pe nepregătite pe Elisabeta. „Eram căsătorită de un an cu el, dar m-a lăsat mască prin decizia de a nu se mai întoarce în țară. Nu m-a anunțat că vrea să fugă și nimeni nu m-a crezut că nu știam nimic. Plecase cu geamantanul plin cu lucruri pentru o săptămână, cu diurna, cu pașaportul și cu biletul de avion dus-întors”, a mai declarat femeia, conform publicației menționate anterior.

„Au venit cei de la Cadre, de la institutul care l-a trimis în delegație pe soțul meu, și m-au luat la întrebări. Mai apoi, după negocieri, s-a stabilit că voi fi lăsată să plec în schimbul unei sume modice. Soțul m-a cumpărat de la Ceaușescu cu 10.000$. Cum vindea evrei, cu 5.000-10.000$ bucata, tot așa, Ceaușescu vindea români! Banii pe mine s-au plătit la o bancă din Viena, Austria. Ca să adune suma asta, soțul s-a împrumutat în trei locuri: de la unchi, de la un grec și de la patronul fabricii unde lucra”, a spus, de asemenea, Elisabeta.

Așadar, în anul 1973, aceasta scăpa, totuși, de comunism și ajungea într-o țară ce depășea România din punct de vedere economic. „La început, am predat lecții de pian, deși soțul câștiga bine și puteam sta acasă. Nu era nevoie să muncesc. Dar nu puteam sta degeaba. De ce pian? Aici nu se auzise de violoncel, iar pianul era al doilea instrument pe care-l studiasem la Conservator! Așa că am predat instrumentul secundar”.

Întru înțelegerea situației, imediat după al Doilea Război Mondial, germanii din România comunistă erau considerați trădători, mulți vrând să plece din România, iar la sfârșitul anilor ’70, Ceaușescu a încheiat un acord cu Germania Federală, alegând să trimită cetățeni germani în schimbul a câte 8.000 de mărci germane. Așa au părăsit România mai bine de 200.000 de etnici germani.

La fel s-a întâmplat și cu persoanele de origine evreiască, fiecare avea prețul său. Operațiunea „evrei de vânzare” s-a întâmplat în perioada 1970-1975, cei mai scumpi fiind cei cu studii superioare. 250.000 de evrei au fost, astfel, „vânduți” în acea perioadă