Cercetătorii au descifrat misterul primului calculator din lume, apărut în antichitate

 

Mecanismul de la Antikytera își dezvăluie secretul în fața unei echipe de cercetători de la o universitate britanică.

Descoperit în urmă cu aproximativ un secol, acesta este considerat un calculator astronomic din antichitate. De la momentul în care a fost descoperit, oamenii de știință au încercat să-i descopere secretele. Aceștia au vrut să-și dea seama cum funcționează. În cele din urmă, o echipă de cercetători de la University College London (UCL) a anunţat că i-ar fi descifrat misterul, cel puţin parțial. Anunțul a fost făcut într-un articol din revista Scientific Reports, preluat de The Guardian şi UPI.

Dispozitivul are o vechime de 2.000 de ani și afişa mişcarea universului, trasând deplasarea celor cinci planete cunoscute la acea vreme. De asemenea, acesta prezenta fazele lunii, eclipsele solare şi lunare. Oamenii de știință nu au reuști să stabilească modul exact în care mecanismul reuşea să realizeze aceste performanţe.

În prezent, cercetătorii de la UCL cred că au rezolvat misterul. Ei au reuști să reconstruiască dispozitivul, cu toate mecanismele sale și vor să-l testeze.

„Credem că reconstrucţia se potriveşte cu dovezile pe care oamenii de ştiinţă le-au adunat din rămăşiţele existente până în prezent”, a declarat Adam Wojcik. Acesta este specialist în ştiinţa materialelor la UCL.

Și alți cercetători au încercat anterior să reconstruiască mecanismul, însă faptul că două treimi dintre piesele sale lipsesc a îngreunat procesul. Ei nu au reușit să stabilească modul de funcţionare al acestuia.

Mecanismul este descris drept primul calculator analogic din lume și a fost descoperit în anul 1901. El a fost adus la suprafață, de pe fundul mării. Scufundătorii în căutare de bureţi, l-au descoperit printre obiectele de pe epava unei corăbii scufundate în largul insulei greceşti Antikythera. Se crede că ambarcaţiunea a dispărut într-o furtună în secolul I e. n. între Creta şi Peloponez.

După mai multe decenii de cercetare, oamenii de știință au constatat că obiectul descoperit este o capodoperă a ingineriei mecanice.

Aflat într-o cutie de lemn cu o înălţime de circa 30 de centimetri, mecanismul era acoperit cu inscripţii. Acesta este un manual de utilizare încorporat. Mecanismul conţinea peste treizeci de roţi dinţate din bronz conectate la cadrane şi indicatoare. Întoarcerea mânerului declanşa mişcarea cerului, aşa cum era cunoscut la acea vreme de greci.

Michael Wright, fost curator de inginerie mecanică la Muzeul Ştiinţei din Londra, a pus cap la cap mare parte din mechanism. El a construit o replică funcţională. Însă, cercetătorii nu au reuşit niciodată să înţeleagă pe deplin modul de funcţionare al dispozitivului. Eforturile lor nu au fost ajutate de rămăşiţele care au supravieţuit sub forma a 82 de fragmente separate.

Cercetătorii de la UCL au reuşit să elaboreze noi aranjamente de piese care ar mişca planetele şi celelalte componente în modul corect. Soluţia permite ca aproape toate roţile dinţate ale mecanismului să se încadreze într-un spaţiu cu o adâncime de doar 25 de milimetri.

Acest lucru a fost posibil pe baza activităţii lui Wright şi a altor specialişti. De asemenea, ei au făcut apel la inscripțiile de pe mecanism şi la o metodă matematic descrisă de filosoful antic Parmenide.

Mecanismul de la Antikytera își dezvăluie secretul
Potrivit echipei, mecanismul ar afişa mişcarea Soarelui, a Lunii, a planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn pe inele concentrice.

Cercetătorii cred că acest studiu îi aduce mai aproape de înţelegerea modului în care dispozitivul Antikythera afişa cerul. Acestora nu le este clar dacă designul este corect sau dacă dispozitivul putea fi construit cu tehnici antice. Inelele concentrice care alcătuiesc afişajul ar trebui să se rotească pe un set de axe imbricate, goale la interior. În lipsa unui strung cu care să fie modelat metalul nu este clar modul în care grecii antici au fabricat astfel de componente.