Numele câştigătorului Premiului Nobel pentru Fizică va fi făcut cunoscut la 4 octombrie

Numele câştigătorului Premiului Nobel pentru Fizică va fi făcut cunoscut la 4 octombrie, a anunţat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm, potrivit www.nobelprize.org.

Considerată, de unii, cea mai importantă dintre ştiinţele naturale, fizica se ocupă cu studiul componentelor fundamentale ale materiei şi cu interacţiunile acestora, încercând să ofere descrieri şi explicaţii ale fenomenelor şi proceselor naturale.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru cruciala sa descoperire a razelor X. Pentru a ţine pasul cu descoperirile ştiinţifice din ultimele decenii, premiul pentru fizică a fost acordat pentru descoperiri şi realizări în domenii diverse precum tehnologia comunicaţiilor, radiaţii cosmice sau structura materiei.

Până în prezent, au fost acordate 115 premii Nobel pentru Fizică. Premiul nu a fost decernat de şase ori: în anii 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi în 1942.

În perioada 1901-2021, 219 laureaţi au primit Premiul Nobel pentru Fizică, dar, având în vedere că lui John Bardeen i-a fost acordat premiul de două ori, există 218 persoane care au primit Premiul Nobel pentru Fizică din 1901 încoace. 47 de premii pentru fizică au fost acordate unui singur laureat; 32 de premii pentru fizică au fost împărţite de doi laureaţi şi 36 de premii pentru fizică au fost împărţite între trei laureaţi.

Dintre cei 218 de premiaţi ai înaltei distincţii, patru sunt femei: 1903 - Marie Curie (laureată şi cu Premiul Nobel pentru chimie în 1911); 1963 - Maria Goeppert-Mayer; 2018 - Donna Strickland; 2020 - Andrea Ghez.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în 1915. Bragg nu este doar cel mai tânăr laureat în fizică, ci şi cel mai tânăr laureat al premiilor Nobel. La polul opus se află cel mai în vârstă laureat al premiului Nobel pentru fizică până în prezent - Arthur Ashkin, care avea 96 de ani în momentul primirii preminul.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică, de la începutul acordării acestora, se numără: Guglielmo Marconi (1909, pentru contribuţia adusă dezvoltării telegrafiei fără fire); Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei quantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile sale privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); James Chadwick (1935, pentru descoperirea neutronului); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli).

În secolul al XXI-lea, printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică se regăsesc: Roy Glauber, John Hall şi Theodor Haensch (2005, pentru lucrările lor în domeniul luminii şi opticii); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Albert Fert şi Peter Grünberg (2007, pentru descoperirea unei tehnologii revoluţionare - magnetorezistenţă gigantică GMR - ce permite citirea informaţiei stocate pe hard-disk-uri); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile lor în domeniul fizicii particulelor); Charles Kao, Willard Boyle şi George Smith (2009, pentru activitatea de cercetare asupra proprietăţilor fibrei optice şi pentru studiile lor asupra proprietăţilor materialelor semiconductoare); Andre Geim şi Konstantin Novoselov (2010, pentru descoperirea grafenului, o formă revoluţionară a carbonului); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); Serge Haroche şi David Wineland (2012, pentru activitatea lor în domeniul fizicii cuantice); Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald (2015, pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă); David J. Thouless a împărţit jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică cu F. Duncan M. Haldane şi cu J. Michael Kosterlitz (2017, pentru descoperiri legate de tranziţiile topologice de fază şi stările topologice ale materiei); cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez (2020, pentru descoperiri ce vizează unul dintre cele mai exotice fenomene din Univers - găurile negre); cercetătorii Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez (2020, pentru descoperiri ce vizează unul dintre cele mai exotice fenomene din Univers - găurile negre), potrivit sursei citate.

Cercetătorii Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2021 pentru "contribuţii extraordinare aduse înţelegerii sistemelor fizice complexe".