Vama Veche de pe Prut. Alternativa moldovenească la litoralul Mării Negre, lacul de acumulare de la Stânca-Costești

În județul Botoșani, la granița de nord a României cu Republica Moldova, se află o inedită alternativă la litoralul românesc, mai ales pentru familiile care nu-și permit un sejur la mare. Este vorba despre uriașul lac de acumulare de la Stânca-Costești, considerat de moldoveni „Marea Nordului”.

Căldurile estivale și dorința de distracție fac pe mulți români să-și facă bagajul și să plece la mare, pe litoralul românesc. Aflate pentru unii la celălalt capăt al țării, stațiunile de pe malul Mării Negre nu sunt însă accesibile tuturor, nici financiar, nici ca distanță. De exemplu, pentru moldovenii din nordul extrem al României, litoralul se află la depărtare de peste 600 de kilometri. Costurile cu combustibilul sunt foarte ridicate, la care se adaugă oboseala de pe drum.

Moldovenii au însă o alternativă ieftină și mult mai apropiată, chiar pe malurile Prutului, la granița cu Republica Moldova. Este vorba despre „Marea Nordului“, așa cum a fost poreclit lacul de acumulare de la Stânca Costești. Parte a unei rezervații naturale cu importanță europeană, mai ales prin speciile de păsări prezente, zona lacului de la Stânca este un colț de paradis, cu plaje naturale, valuri și chiar zone cu intrare lină în apă.

Plajele de la Stânca duc cu gândul la Vama Veche de acum mai bine de trei decenii, o zonă sălbatică de relaxare la malul apei, pe cearșeaf, cu bere și grătar de acasă, fără fițe și costuri mari. „Au început să vină oameni din Iași, din Republica Moldova, de la Suceava. Ca la litoral. Numai că litoralul ăla de altădată cu sifon pe plajă, nu cu pretenții și muzică la maxim”, mărturisește un localnic din Ștefănești, fost inginer zootehnic.

„Marea nordului”, o minune creată de comuniști

Lacul de la Stânca-Costești, cel supranumit „Marea Nordului”, se află la o distanță de 70 de kilometri de municipiul Botoșani. Aici se ajunge pe drumul național care leagă Botoșaniul de orașul Ștefănești. Accesul la plaje se face tot pe drumul național, la ieșirea din Ștefănești, către punctul vamal de la Stânca, virând pe un drum de țară, către stânga.

Lacul se întinde pe 2.100 de hectare, fiind o mare în miniatură. A fost creația regimului comunist. În anii ’70, Prutul făcea ravagii, an de an. Inundațiile se întindeau de la Botoșani și până la Galați, fiind distruse mii de hectare de culturi.

Autoritățile comuniste au luat decizia de a construi un baraj, pe Prut, în județul Botoșani, între localitățile Stânca (România) și Costești (Basarabia). Odată cu ridicarea barajului a fost amenajat și acest uriaș lac de acumulare. Este una dintre mega-construcțiile epocii comuniste, utilizată, la aceea vreme, atât pentru a stăvili viiturile de pe Prut, dar și pentru a produce energie electrică cu forța apei.

În timp, lacul de acumulare s-a transformat într-un paradis terestru, habitat ideal pentru sute de specii de păsări, păsări care pot fi văzute doar în Delta Dunării. Tocmai de aceea, o bună parte a Prutului și a lacului de acumulare a fost inclusă într-o rezervație acvafaunistică de interes european protejată prin lege.

Anual, în această rezervație vin ornitologi din toată lumea pentru a studia păsările care poposesc la Stânca-Costești. Pe unul dintre malurile lacului, în direcția orașului Ștefănești, în apropiere de Vama de la Stânca, s-a format, în mod natural, o plajă care seamănă izbitor, cu cea de pe litoral.

„Odată ce treci de partea cu buruieni și vegetație, începe zona de nisip fin. Ai tot ce trebuie, valuri, apă călduță, atmosferă de sălbăticie creată de păsări. Liniște și pace, mai ceva ca la mare. Că acolo-i muzică, gălăgie, aglomerație, nebunie”, mărturisește Daniel, un tânăr din municipiul Botoșani, venit la plajă.