Tradiții și obiceiuri în Ajun de Crăciun. O călătorie printre colinde, lumini și miros de scorțișoară

* Ajunul Crăciunului este un moment deosebit în cultura românească, o zi în care tradițiile și obiceiurile se împletesc pentru a crea o atmosferă plină de magie și semnificație * de la forfota pregătirilor până la liniștea solemnă a serii, această zi reprezintă o celebrare a bucuriei, credinței și comunității

Ajunul Crăciunului înseamnă magie, o zi încărcată de simboluri, tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație. Este momentul în care fiecare colț al lumii capătă o aură aparte, fiind învăluit în povești despre familie, speranță și bucurie.

De cum se lasă seara, ulițele satelor încep să vibreze sub pașii colindătorilor. Grupuri de copii și tineri pornesc din casă în casă, aducând vestea Nașterii Mântuitorului. „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare” se aud din pragurile caselor, acompaniate de zurgălăi sau clopoței. Fiecare colindă e mai mult decât un cântec – este o punte spre trecut, spre străbunii care au trăit cu aceleași emoții și bucurii.

În unele zone,  cetele de feciori sunt mândria satului. Ei se pregătesc zile întregi, alegând cu grijă colindele și costumele tradiționale. Fiecare colind aduce urări de belșug și sănătate pentru gazde, care răsplătesc colindătorii cu mere, nuci sau covrigi.

Masa din Ajun, un festin al simplității

Dacă Ajunul Crăciunului este o zi de post, asta nu înseamnă că bucatele lipsesc de pe masă. De fapt, multe gospodine se întreșesc într-o competiție tacită, pregătind cele mai gustoase rețete. Borșul de fasole, sarmalele de post cu ciuperci sau plăcintele cu dovleac și mere sunt doar câteva dintre delicatesele care îmbie la masă.

Odată cu lăsarea serii, gospodarii aprind lumânări și rostesc rugăciuni, într-un moment de reculegere alături de familie. Masa devine astfel un altar al comuniunii și al recunoștinței pentru toate darurile primite peste an.

Obiceiuri unice care strălucesc prin diversitate

România înseamnă o paletă variată de tradiții și obiceiuri, fiecare zonă având farmecul ei unic.

Plugul mic. În Moldova, copiii se adună pentru a recita urături acompaniate de clopote și bice. Urăturile, pline de umor și simboluri agrare, sunt urări pentru un an roditor.

Cetele de mascați. În Bucovina, Ajunul aduce parade spectaculoase de personaje costumate. Capre, urși sau moși cu măști pictate și costume bogat ornamentate dansează pe ritmuri ancestrale, alungând spiritele rele. Ccopiii colindă purtând o stea decorată cu staniol colorat. Această stea simbolizează steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre Betleem.

Lumina care unește

Ajunul este şi momentul în care Moş Crăciun îşi face apariția, aducând daruri copiilor. De la jucării şi dulciuri până la poveşti citite începător, cadourile sunt învăluite într-o atmosferă de nerăbdare şi surpriză.

La oraș, Ajunul Crăciunului transformă străzile într-un spectacol de lumini. Piețele se umplu de târguri de Crăciun, unde mirosul de vin fiert și scorțișoară se împreună cu răsetele copiilor ce se bucură de carusele și patinoare.

Fie că este celebrat cu fast sau într-un mod discret, Ajunul Crăciunului începe cu inimi pline de speranță și se învăluie în promisiunea unui nou început.

Maura ANGHEL