Cercetătorii au stabilit cantitatea exactă de alcool consumată săptămânal care ar putea dubla riscul de demență

 Consumul a opt pahare de vin sau halbă de bere pe săptămână sau mai mult poate crește semnificativ riscul de a dezvolta demență, o afecțiune care fură memoria, sugerează un nou studiu.

Cercetătorii brazilieni au descoperit că această cantitate de alcool dublează riscul unor tipuri de daune cerebrale care sunt adesea un precursor al bolii.

Chiar și în cazul în care nu se dezvoltă demența, daunele în sine pot cauza probleme de memorie și gândire la vârstă înaintată. Studiul, care a implicat 1.781 de persoane, a constatat că cei care consumau mai mult de opt băuturi alcoolice pe săptămână aveau o speranță de viață mai mică, murind, în medie, cu 13 ani mai devreme decât cei care nu consumau alcool. Sondajele recente sugerează că britanicii consumă, în medie, aproximativ 18 unități de alcool pe săptămână, echivalentul a aproximativ șase halbe de bere de 5,2% sau șase pahare mari de vin.

Alte cercetări guvernamentale sugerează că aproximativ una din cinci persoane din Marea Britanie consumă alcool cel puțin cinci zile pe săptămână, în medie.

„Cercetările noastre arată că consumul excesiv de alcool dăunează creierului, ceea ce poate duce la probleme de memorie și gândire”, au declarat cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Sao Paulo. Studiul a implicat autopsii cerebrale a 1.781 de persoane care aveau o vârstă medie de 75 de ani la momentul morții. Echipa de cercetători a examinat țesutul cerebral pentru a căuta semne de leziuni cerebrale, inclusiv aglomerări ale unei proteine numite tau și îngroșarea arterelor din creier, denumită arterioloscleroză hialină.

Ambele sunt asociate cu un risc crescut de demență; aglomerările de tau perturbă conexiunile între celulele cerebrale, iar arterioloscleroza hialină îngreunează circulația sângelui în zonele creierului, ceea ce duce la demență vasculară.

Cercetătorii au măsurat, de asemenea, greutatea creierului și înălțimea fiecărui participant, în timp ce membrii familiei au răspuns la întrebări despre consumul de alcool al participanților.

Echipa de cercetători a împărțit participanții în patru grupuri: 965 de persoane care nu consumau alcool, 319 „consumatori moderați” care aveau șapte sau mai puține băuturi pe săptămână; 129 de „consumatori excesivi”, de opt sau mai multe băuturi pe săptămână; și 368 de foști consumatori excesivi. O băutură a fost definită ca având aproximativ două unități de alcool – cum ar fi un pahar de vin sau o halbă de bere.

Rezultatele au arătat că între 45 și 50% dintre cei care erau consumatori moderați, excesivi sau foști consumatori excesivi aveau semne de arterioloscleroză hialină în creier.

În comparație, 40% dintre cei care nu consumau alcool prezentau semne de daune.

Totuși, după ajustarea pentru factori care ar putea afecta sănătatea creierului, cum ar fi statutul de fumător, nivelul de activitate fizică și vârsta de deces, consumatorii excesivi aveau de 133% mai multe riscuri de a avea arterioloscleroză, comparativ cu cei care nu consumau alcool. Foștii consumatori excesivi aveau cu 89% mai multe riscuri să prezinte semne de daune ale vaselor de sânge, iar consumatorii moderați aveau cu 60% mai multe șanse.

Echipa de cercetători a descoperit, de asemenea, că consumatorii excesivi și foștii consumatori excesivi aveau cu 30-40% mai multe riscuri de a dezvolta aglomerări de tau, comparativ cu participanții care nu consumau alcool, scrie dailymail.com. Foștii consumatori excesivi au fost, de asemenea, asociați cu o rată mai mică de masă cerebrală, o proporție mai mică de masă cerebrală comparativ cu masa corporală și abilități cognitive mai slabe.

Scriind în jurnalul Neurology, echipa de cercetători spune că descoperirile lor nu dovedesc că alcoolul excesiv provoacă leziuni cerebrale, dar arată o asociere.

Dr. Justo a adăugat: „Consumul excesiv de alcool este o problemă majoră de sănătate globală, legată de creșterea problemelor de sănătate și deces. Înțelegerea acestor efecte este crucială pentru conștientizarea sănătății publice și pentru continuarea implementării măsurilor preventive pentru a reduce consumul excesiv de alcool.”