Ajunul Bobotezei - 5 ianuarie. De ce se ține post negru

În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic.

Biserica Ortodoxă se află miercuri, 5 ianuarie 2021, în Ajunul Bobotezei. Pentru a întâmpina cum se cuvine această mare sărbătoare, credincioșii țin post aspru sau chiar post negru, consumând dimineața numai Agheasmă Mare.

Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul

Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezați, aveau posibilitatea să participe pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Alte informații cu privire la modul de postire sunt consemnate de Pr. Ene Braniște în volumul Liturgica Generală.

Ziua Ajunului Bobotezei (5 ianuarie), zi de ajunare
Ziua Ajunului Bobotezei (5 ianuarie) este, de asemenea, zi de ajunare, adică post desăvârşit până la vremea Ceasului IX. Postul din această zi e păstrat prin tradiţie, din adâncă vechime (secolele IV-VI), când catehumenii care urmau să primească Botezul în seara acestei zile trebuia să postească, pentru a se putea împărtăşi Ia Liturghia credincioşilor, la care luau parte pentru prima dată, după Botez. Astăzi, creştinii postesc în această zi pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită, la Agheasma mare.

De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învățăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, liturghie care provine, ca formă, din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârșitul secolului al IV-lea.

În continuare, tot în Ajun, după oficierea Sfintei Liturghii se săvârșește Sfințirea cea Mare a Apei sau Sfânta Aghiasmă care se face de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei și în ziua Praznicului însuși, la Sărbătoarea Botezului Domnului.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc
Despre vechimea postului din ajunul Bobotezei avem mărturie în Constituţiile Apostolice (cart. VII, cap. 22), care spun următoarele: «Înainte de Botez să postească însă cel ce se botează, căci Domnul a fost mai întâi botezat de Ioan şi a petrecut în pustie, după aceea a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopți… Cine se inițiază în moartea Lui trebuie mai întâi să postească și apoi să se boteze…» Se face dezlegare la untdelemn şi vin (după Vecernie).

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită în 14 septembrie, și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită în 29 august, scrie Basilica.ro.

Preoții din parohii merg pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți cu aghiasmă mare
În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoții din parohii merg pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți cu aghiasmă mare, iar credincioșii sărută icoana Botezului Domnului. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlnește cu credincioșii din parohia sa, au un caracter atât pastoral cât și misionar și au intrat deja, de secole, în tradiția creștinilor ortodocși.