Alegeri SUA | Ce se întâmplă dacă Donald Trump refuză să accepte o eventuală înfrângere

Dacă Donald Trump pierde, iar rezultatele alegerilor sunt certificate în Congres, devine irelevant dacă nu acceptă în mod public înfrângerea, deși ar fi o premieră în istoria modernă a SUA, scrie site-ul american Quartz. Dacă președintele are succes în contestarea rezultatelor în instanță, atunci incertitudinea s-ar putea prelungi, scrie și site-ul de știri Vox.
 

Toți candidații din istoria modernă a SUA au acceptat înfrângerea, în mod public și printr-un mesaj adresat candidatului câștigător, dintr-un motiv simplu: pentru a facilita tranziția pașnică de putere. Un discurs în care candidatul pierzător își acceptă înfrângerea nu este este prevăzut în lege – este pur și simplu o cutumă, un gest voluntar. Prin acest discurs se evită practic o contestare publică a rezultatului, candidatul îndemnându-și suporterii să accepte realitatea.

 

De obicei, acest discurs este precedat de un mesaj în care pierzătorul îl felicită pe câștigător. Potrivit Quartz, acest obicei a început în 1896, când William Jennings Bryan i-a trimis câștigătorului, William McKinley, o telegramă de felicitare. Toți ceilalți candidați pierzători au făcut același lucru, într-un fel sau altul, de-a lungul timpului. Au făcut-o și ultimii candidați republicani învinși de Barack Obama, John McCain și Mitt Romney, clipurile cu discursurile lor devenind virale în ultimele zile. A făcut-o și Hillary Clinton în 2016. 

Inițial, ea îl sunase pe Donald Trump pentru a-l felicita. ”A fost șocat”, a spus ulterior Clinton. ”Cred că a fost mai șocat decât mine”, a adăugat ea.  Joe Biden este noul președinte al SUA, anunță organizațiile de presă americane Doar că, pe măsură ce numărătoarea voturilor se apropie de final în mai multe state-cheie, iar Joe Biden se îndreaptă spre o posibilă victorie, Donald Trump nu dă semne că este pregătit să accepte realitatea.

 

Joi noapte a ținut un discurs în care a acuzat fraude, iar în ultimele ore a continuat să posteze pe Twitter mesaje în care a dat de înțeles că va merge mai departe cu contestarea rezultatelor. El evitase în mai multe rânduri să promită că va accepta tranziția pașnică de putere în cazul unei înfrângeri. Prima dată chiar în 2016, înaintea alegerilor. Întrebat în timpul unei dezbateri cu Hillary Clinton dacă va accepta înfrângerea, Trump a spus: ”Vă voi anunța la momentul respectiv. Vă țin în suspans”. ”E îngrozitor”, a răspuns Clinton. ”De fiecare dată când Donald vede că treburile nu merg cum vrea el, crede că există o fraudă”. Un intrus la Casa Albă Constituția este foarte clară în privința momentului în care se oprește mandatul actualului președinte: la prânz, pe 20 ianuarie 2021, precizează al 20-lea amendament. După aceea, începe mandatul succesorului.

Este un proces confirmat și apărat chiar de liderul majorității republicane din Senat, în acest moment cel mai puternic om din partid. ”Câștigătorul alegerilor din 3 noiembrie va fi inaugurat pe 20 ianuarie. Va fi o tranziție ordonată, așa cum a a existat una la fiecare patru ani, din 1792 și până acum”, a scris McConnell în septembrie. Dacă Biden este declarat câștigător, rezultatele sunt certificate în Congres, iar Trump refuză să părăsească Casa Albă – un lucru improbabil – noul președinte ar putea fi nevoit să rezolve situația. Și, ca președinte, Biden ”ar avea prerogativele pentru a cere îndepărtarea fizică a lui Trump din Casa Albă”, spune pentru Vox Barbara McQuade, fost procuror în Michigan timp de șapte ani.

 

“Mai au nevoie de timp ca să creadă că nu sunt în vizită la cineva!” E relativ simplu. După 20 ianuarie, odată jurământul de investire depus, Biden va cere oficialilor Secret Service să îl escorteze pe cel care încalcă în mod ilegal proprietatea. Oficialii campaniei lui Biden au făcut chiar aluzie la această posiblitate, ieri. ”Guvernul SUA este perfect capabil să îi escorteze afară din Casa Albă pe cei care încalcă ilegal proprietatea”, a asigurat Andrew Bates, un purtător de cuvânt al candidatului democrat.

 

E important de menționat că Armata SUA nu joacă niciun rol în procesul electoral, chiar dacă Trump va încerca să mențină puterea. Șeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, a anunțat încă din august că în cazul unei dispute electorale, ”tribunalele și Congresul SUA vor rezolva problemele, nu Armata SUA”. O criză constituțională Există și alte scenarii, mai puțin plăcute. În mod normal, pentru ca acest transfer de putere să aibă loc, Congresul trebuie să certifice rezultatele alegerilor cu două săptămâni înainte de ziua inaugurării. Dar dacă Trump reușește să conteste cu succes rezultatele din mai multe state în instanță, iar certificarea rezultatului final este întârziată în Congres, atunci SUA intră pe un teritoriu necunoscut. ”Dacă președintele refuză să accepte înfrângerea și să plece, atunci nimic nu poate fi făcut până când nu există un rezultat”, spune pentru Vox Lindsay Cohn, expertă în securitate națională la Naval War College. Deci, teoretic, Trump ar putea rămâne la Casa Albă până la rezolvarea disputelor legale și certificarea rezultatelor.

 

Deocamdată, acțiunile în instanță nu au avut foarte mare succes, cu excepția unor chestiuni mărunte. Dar dacă rezultatele vor fi mai strânse, iar președintele reușește să ajungă la Curtea Supremă cu una dintre contestații, atunci situația are șanse să se prelungească dincolo de 20 ianuarie. Și mai problematic ar fi dacă Congresul certifică rezultatul, iar Curtea Supremă acceptă o contestație a lui Donald Trump. ”Atunci am avea un conflict real între oamenii care spun că câștigătorul legitim este cel certificat de Congres și cei care spun că omul victorios este cel care a câștigat potrivit deciziei Curții Supreme. Dar scenariul este puțin probabil”, spune Cohn.

 

Un alt scenariu la fel de improbabil este cel în care statele republicane ar decide să trimită în Congres o garnitură alternativă de electori, care să îl voteze pe actualul președinte, și nu pe Biden, așa cum au stabilit la urne alegătorii din acele state. În aceste condiții, decizia ar putea ajunge în Senat sau chiar în Camera Reprezentanților. Decizia lui Al Gore Ultima dispută pe tema câștigătorului alegerilor a avut loc în 2000, când cursa strânsă dintre George W. Bush și Al Gore a fost decisă de rezultatele din Florida, și ele la fel de strânse. Al Gore l-a sunat pe Bush pentru a-și accepta înfrângerea, apoi l-a sunat iarăși pentru a retracta această acceptare în momentul în care democrații au cerut o renumărare, pe baza diferenței foarte mici. Conflictul juridic care a urmat a ajuns la Curtea Supremă, instituție care a decis în decembrie să oprească numărătoarea, invalidând astfel o decizie anterioară a Curții Supreme din Florida.

 

Când numărătoarea a fost oprită, diferența dintre Bush și Gore era de 537 de voturi, adică 0,009% din total. În dezacord cu decizia Curții, Al Gore l-a sunat totuși pe Bush pentru a accepta înfrângerea. ”Să nu fie nicio îndoială. În vreme ce sunt în puternic dezacord cu decizia Curții, o accept. Accept acest deznodământ care va fi ratificat lunea viitoare în Colegiul Electoral. Iar în această seară, pentru binele unității țării noastre și pentru întărirea democrației, accept înfrângerea”, a declarat Gore