.jpg)
.jpg)
.png)
Buturuga mica pentru zona euro - Cipru combina problemele Greciei, Spaniei si Irlandei
Dimensiune font:
| 31-01-2013 22:22
Linistea aparenta din zona euro, dupa trei ani de turbulente economice, este tulburata, in prezent, de Cipru, o problema minora la prima vedere, dar care nu poate fi ignorata.
In timp ce economia micii insule se ridica la doar 18 miliarde de euro, fiind a treia in topul celor mai mici economii din zona euro, problemele pe care le prezinta tara sunt printre cele mai complexe cu care se confrunta Europa, combinand elemente specifice Greciei, Spaniei si Irlandei, se arata intr-o analiza Reuters.
Potrivit celor mai recente estimari ale analistilor, tara ar avea nevoie de un imprumut de 17,5 miliarde de euro pentru a se pune pe picioare, din care 10 miliarde pentru sectorul bancar si pana la 7,5 miliarde de euro pentru cheltuielile generale ale guvernului si plata datoriei.
Ar putea fi vorba, asadar, de un ajutor de aproape 100% din produsul intern brut al tarii. Cu siguranta ca zona euro dispune de banii necesari, insa problema este cum isi va permite Cipru sa ramburseze imprumutul, acesta nefiind sustenabil. Iar in acest caz, Fondul Monetar International nu va participa, ceea ce va afecta credibilitatea programului.
"Cipru este, in prezent, la nivel de tara, cea mai mare amenintare la adresa zonei euro. Vad o ruptura intre Cipru si partenerii sai din zona euro", a spus Charles Dallara de la Institutul International pentru Finante.
Desigur, nu este o problema recenta. Tara a solicitat pentru prima data asistenta in iunie 2012 si a purtat negocieri in acest scop cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si FMI.
Dupa alegerile din 17 februarie, in urma carora va fi desemnat un nou presedinte, discutiile se pot apropia de finalizare. Detaliile ar putea fi discutate in martie, cand va avea loc o intrunire a ministrilor de finante din zona euro, desi unii oficiali au indicat ca ar putea fi amanate pana in luna mai.
In pofida amanarilor, structutra pachetului este deja cunoscuta. Acesta ar putea include privatizarea companiilor de stat, reforme majore in sectorul pensiilor, noi taxe pentru cei 800.000 de locuitori ai insulei si restructurarea fundamentala a sectorului bancar.
Insa chiar toata aceasta suita de masuri nu prezinta potentialul de a genera suficiente venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli pentru a aduce datoria Ciprului la un nivel sustenabil.
In prezent, datoria tarii este de 80% din PIB, insa, in urma imprumutului, ar putea urca la 140-150% din PIB, potrivit estimarilor oficialilor de la Bruxelles. Din perspectiva FMI, un nivel sustenabil trebuie sa fie sub 120% din PIB, ceea ce presupune masuri mult mai radicale, inclusiv posibilitatea ca finantatorii Ciprului sa isi asume pierderi, masura respinsa de UE, sau impunerea pierderilor asupra sectorului bancar al tarii.
Aceasta pare a fi cea mai probabila solutie. Sectorul bancar al Ciprului, vast in comparatie cu dimensiunea economiei tarii, este puternic indatorat si puternic dependent de depozitele strainilor, in special ale oligarhilor din Rusia.
Un acord cu creditorii internationali ar putea presupune o ajustare semnificativa a bancilor cipriote.
"Consideram ca este important ca sectorul bancar al Ciprului sa fie restructurat. Vor exista operatiuni similare celor desfasurate in Spania, inchideri de banci, fuziuni si recapitalizarea unor institutii, pentru restaurarea rezilientei sectorului financiar al tarii, cel mai probabil la o scara mult mai redusa decat in prezent", a spus Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare.
Bancile cipriote au depozite de aproximativ 70 de miliarde de euro, din care aproape jumatate este detinuta de nerezidenti, in general rusi.
Rusia, care are legaturi geopolitice stranse cu Cipru, a imprumutat deja guvernul cu 2,5 miliarde de euro pe cinci ani si exista posibilitatea acordarii unor noi imprumuturi.
Presedintele cipriot, Demetris Chistofias, care isi va incheia mandatul luna viitoare, a declarat ca presedintele rus, Vladimir Putin, a asigurat Cipru ca va participa la eforturile internationale in vederea salvarii tarii.
Rehn a recunoscut ca au existat discutii intre UE si Rusia cu privire la Cipru, insa rusii "vor lua propriile decizii in stilul propriu".
Nu in ultimul rand, in cazul Ciprului nu poate fi ignorat aspectul social.
"Nu cred ca populatia Ciprului si-a dat seama inca de gravitatea problemei. Si cand o vor face, cipriotii vor fi furiosi", a spus Alexander Michaelides, de la Universitatea din Cipru
In timp ce economia micii insule se ridica la doar 18 miliarde de euro, fiind a treia in topul celor mai mici economii din zona euro, problemele pe care le prezinta tara sunt printre cele mai complexe cu care se confrunta Europa, combinand elemente specifice Greciei, Spaniei si Irlandei, se arata intr-o analiza Reuters.
Potrivit celor mai recente estimari ale analistilor, tara ar avea nevoie de un imprumut de 17,5 miliarde de euro pentru a se pune pe picioare, din care 10 miliarde pentru sectorul bancar si pana la 7,5 miliarde de euro pentru cheltuielile generale ale guvernului si plata datoriei.
Ar putea fi vorba, asadar, de un ajutor de aproape 100% din produsul intern brut al tarii. Cu siguranta ca zona euro dispune de banii necesari, insa problema este cum isi va permite Cipru sa ramburseze imprumutul, acesta nefiind sustenabil. Iar in acest caz, Fondul Monetar International nu va participa, ceea ce va afecta credibilitatea programului.
"Cipru este, in prezent, la nivel de tara, cea mai mare amenintare la adresa zonei euro. Vad o ruptura intre Cipru si partenerii sai din zona euro", a spus Charles Dallara de la Institutul International pentru Finante.
Desigur, nu este o problema recenta. Tara a solicitat pentru prima data asistenta in iunie 2012 si a purtat negocieri in acest scop cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si FMI.
Dupa alegerile din 17 februarie, in urma carora va fi desemnat un nou presedinte, discutiile se pot apropia de finalizare. Detaliile ar putea fi discutate in martie, cand va avea loc o intrunire a ministrilor de finante din zona euro, desi unii oficiali au indicat ca ar putea fi amanate pana in luna mai.
In pofida amanarilor, structutra pachetului este deja cunoscuta. Acesta ar putea include privatizarea companiilor de stat, reforme majore in sectorul pensiilor, noi taxe pentru cei 800.000 de locuitori ai insulei si restructurarea fundamentala a sectorului bancar.
Insa chiar toata aceasta suita de masuri nu prezinta potentialul de a genera suficiente venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli pentru a aduce datoria Ciprului la un nivel sustenabil.
In prezent, datoria tarii este de 80% din PIB, insa, in urma imprumutului, ar putea urca la 140-150% din PIB, potrivit estimarilor oficialilor de la Bruxelles. Din perspectiva FMI, un nivel sustenabil trebuie sa fie sub 120% din PIB, ceea ce presupune masuri mult mai radicale, inclusiv posibilitatea ca finantatorii Ciprului sa isi asume pierderi, masura respinsa de UE, sau impunerea pierderilor asupra sectorului bancar al tarii.
Aceasta pare a fi cea mai probabila solutie. Sectorul bancar al Ciprului, vast in comparatie cu dimensiunea economiei tarii, este puternic indatorat si puternic dependent de depozitele strainilor, in special ale oligarhilor din Rusia.
Un acord cu creditorii internationali ar putea presupune o ajustare semnificativa a bancilor cipriote.
"Consideram ca este important ca sectorul bancar al Ciprului sa fie restructurat. Vor exista operatiuni similare celor desfasurate in Spania, inchideri de banci, fuziuni si recapitalizarea unor institutii, pentru restaurarea rezilientei sectorului financiar al tarii, cel mai probabil la o scara mult mai redusa decat in prezent", a spus Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare.
Bancile cipriote au depozite de aproximativ 70 de miliarde de euro, din care aproape jumatate este detinuta de nerezidenti, in general rusi.
Rusia, care are legaturi geopolitice stranse cu Cipru, a imprumutat deja guvernul cu 2,5 miliarde de euro pe cinci ani si exista posibilitatea acordarii unor noi imprumuturi.
Presedintele cipriot, Demetris Chistofias, care isi va incheia mandatul luna viitoare, a declarat ca presedintele rus, Vladimir Putin, a asigurat Cipru ca va participa la eforturile internationale in vederea salvarii tarii.
Rehn a recunoscut ca au existat discutii intre UE si Rusia cu privire la Cipru, insa rusii "vor lua propriile decizii in stilul propriu".
Nu in ultimul rand, in cazul Ciprului nu poate fi ignorat aspectul social.
"Nu cred ca populatia Ciprului si-a dat seama inca de gravitatea problemei. Si cand o vor face, cipriotii vor fi furiosi", a spus Alexander Michaelides, de la Universitatea din Cipru
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
.jpg)
.jpg)
.jpg)
(1).gif)
.jpg)
.png)
.jpg)
.jpeg)
.png)
Adauga comentariul tau