Care sunt cele 7 state care AR VOTA ÎMPOTRIVA intrării României în Schengen. HARTA la zi a negocierilor

 

 

Oficialii şi diplomaţii români continuă negocierile pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă rezultatul este deja cunoscut: premierul Victor Ponta a anunţat luni că România renunţă să mai ceară un vot pentru aderarea la Schengen, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care va avea loc la Bruxelles, între 7 şi 8 martie, pentru a nu se lovi de votul negativ al Germaniei, anunţat public de ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich.

Pe lângă Germania, alte şase state europene ar fi spus nu României, în cazul unui vot pe aderare la Schengen, a dezvăluit luni seara preşedintele Traian Băsescu, fără a le nominaliza. Surse diplomatice au explicat pentru gândul care sunt aceste state. Gândul prezintă cine sunt persoanele care vor reprezenta România la negocierile pentru Schengen din această săptămână, precum şi cine sunt liderii europeni şi familiile lor politice cu care românii se vor confrunta la Bruxelles.

Trei dintre aceste state sunt conduse de formaţiuni din familia politică europeană din care face parte şi PSD, iar restul de patru aparţin familiei politice europene a PDL. Majoritatea covârşitoare a miniştrilor de Interne care vor participa la Consiliul JAI vin din partide afiliate la Partidul Popularilor Europeni. Cu toate acestea, poziţia unui stat faţă de extinderea Schengen nu ţine cont atât de politica europeană, ci de politica internă şi de modul cum va fi afectat statul respectiv.
 

Cine reprezintă România în Dosarul Schengen

Negocierile României la Bruxelles vor avea loc în două etape, după cum a arătat gândul. Mai întâi miercuri, la reuniunea COREPER a reprezentanţilor permanenţi ai statelor la UE, România va avea discuţii cu ceilalţi reprezentanţi ai statelor UE, unde va cere statelor care se opun argumente bazate pe legile şi tratatele europene. Dacă negociatorii români îşi vor da seama că nu au şanse de reuşită, vor renunţa să mai ceară vot pe aderarea la Schengen, în Consiliul JAI de joi şi vineri.

În această primă etapă, la COREPER, România va fi reprezentată de ambasadorul Mihnea Motoc, şeful Reprezentanţei Permanente a României la UE. Motoc este un diplomat cu experienţă, a fost reprezentantul României la ONU şi ambasador în Olanda, la începutul anilor 2000.

Joi şi vineri, la Consiliul JAI, se intră în a doua etapă, unde însă lucrurile sunt ca şi stabilite, nemaifiind loc de răsturnări de situaţie în ce priveşte negocierile. Poziţia fiecărui stat este cunoscută celorlalte, astfel că surprizele sunt puţin probabile. România va fi reprezentată la Consiliu de ministrul de Interne Radu Stroe (PNL) şi de chestorul de poliţie Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen şi Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Interne. Marian Tutilescu se ocupă de Dosarul Schengen încă de pe vremea guvernării PDL, pe când România se afla în cursa de a îndeplini criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen.
 

Cine sunt europenii cu care România stă la masă şi cum privesc aderarea la Schengen

La Consiliul JAI iau parte cei 27 de miniştri de Interne sau de Justiţie ai statelor membre UE. Dintre aceştia, 14 provin din partide politice afiliate la familia europeană a Partidului Popular European, din care face parte şi PDL, iar 4 provin din partide afiliate Partidului Socialiştilor Europeni, din care face parte PSD. Restul miniştrilor provin din partide afiliate Conservatorilor, Euroscepticilor sau Verzilor europeni.

 

Belgia. Se opune aderării României la Schengen. Joëlle Milquet, vicepremier şi ministru de Interne, este preşedinta Centrului Democrat Umanist (CDH), partid afiliat Popularilor Europeni. Belgia a acuzat Franţa că se foloseşte de reforma Schengen în campania electorală din 2012, pe subiectul frontierelor care pot fi închise pentru a preveni imigraţia. Belgia se numără printre ţările care şi-au prelungit restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la începutul anului 2014.

Bulgaria. Susţine aderarea României la Schengen, cele două ţări fiind corelate în acest proces - intră împreună sau deloc. Tsvetan Tsvetanov este ministru de Interne şi liderul GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partid afiliat Popularilor Europeni.

Cehia. Susţine aderarea României la Schengen. Jan Kubice este ministru de Interne, neafiliat politic, fost şef al Poliţiei ceheşti. El este susţinut în guvern de ODS (Partidul Democrat Civic), care este afiliat grupului Conservatorilor şi Reformiştilor din Parlamentul European.

Danemarca. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă, la nivel declarativ, cât timp a avut preşedinţia UE, a păstrat o poziţie neutră pe acest subiect. Morten Bodskov este ministrul Justiţiei şi membru al Partidului Social Democrat danez, afiliat Partidului Socialiştilor Europeni. Ministrul Bodskov a spus că Danemarca susţine România şi Bulgaria în Schengen, însă cu rezerva că alte state condiţionează accesul de un raport pe Justiţie MCV pozitiv.

Germania. Se opune aderării României la Schengen. Hans-Peter Friedrich, ministru de Interne, este membru în Uniunea Social Creştină (CSU), parte din partidul cancelarului Angela Merkel, care este afiliat Popularilor Europeni. Friedriech a anunţat public că Germania va folosi dreptul de veto, dacă România cere un vot pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, Germania este unul dintre statele care a negociat planul de aderare a României în două etape la Schengen, depăşind astfel impasul în care ţara noastră intrase în 2012. Poziţia Germaniei a devenit una negativă din vara anului trecut, după criza politică de la Bucureşti, declanşată de USL prin suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Germania se numără printre ţările care pun restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până în 2014.

Estonia. Susţine, teoretic, aderarea României la Schengen. Ken-Marti Vaher este ministru de Interne şi membru al Uniunii Pro Patria et Res Publica, partid de centru-dreapta afiliat Popularilor Europeni.

Irlanda. Susţine aderarea României la Schengen. Irlanda deţine preşedinţia UE până în iulie 2013. Alan Shatter este ministrul Justiţiei, membru al partidului Fine Gael, afiliat Popularilor Europeni.

Grecia. Susţine aderarea României la Schengen. Evripidis Stylianidis este ministru de Interne şi membru al partidului Noua Democraţie, afiliat Popularilor Europeni.

Spania. Susţine aderarea României la Schengen. Jorge Fernandez Diaz este ministru de Interne şi membru în Partidul Popular, afiliat la Popularii Europeni. Spania are însă o politică restrictivă faţă de Schengen, din cauza migraţiei masive care provoacă probleme pe piaţa muncii, în contextul în care şomajul depăşeşte 20%. Spania se numără printre ţările care pun restricţii pe piaţa muncii pentru români, până în 2014.

Franţa. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă nu are o poziţie publică pe acest subiect. Manuel Valls este ministru de Interne şi membru al Partidului Socialist francez, afiliat Socialiştilor Europeni. Franţa are o mare problemă cu valurile de romi care emigrează din România. În campania electorală din 2012, Franţa a susţinut închiderea frontierelor în statele Schengen, pentru a preveni migraţia ilegală. Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor. Venit în 2012 în vizită în România, Valls a declarat că expulzările romilor români din Franţa vor continua, dar că Franţa este pregătită să dezvolte programe de incluziune socială pentru ei. Schimbarea este doar de abordare, problema rămâne aceeaşi în continuare. Franţa a negociat împreună cu Germania planul de aderare în două etape al României la Schengen, în 2012. Se numără printre ţările cu restricţii la muncă pentru români.

Italia. Susţine aderarea României la Schengen. Anna Maria Cancellieri este ministru de Interne, independentă politic în cabinetul lui Mario Monti. Cabinetul lui Silvio Berlusconi a folosit ca temă electorală problema migraţiei romilor din România, ajungându-se la violenţe de stradă împotriva românilor care trăiesc în Italia. Italienii au ridicat restricţiile de muncă pentru români.

Cipru. Susţine aderarea României la Schengen. Eleni Mavrou este ministru de Interne şi membră a Partidului Progresist al Oamenilor Muncii (AKEL), partid comunist afiliat la Stânga Unită şi Verzii Europeni, în Parlamentul European. Cipru a susţinut România cât a avut preşedinţia UE.

Letonia. Susţine aderarea României la Schengen. Rihards Kozlovskis este ministru de Interne, membru al Partidului Reformei, partid de centru-dreapta nereprezentat în Parlamentul European.

Lituania. Susţine aderarea României la Schengen. Dailis Alfonsas Barakauskas este ministru de Interne şi membru al Partidului Ordine şi Justiţie, afiliat la Euroscepticii din Parlamentul European. Lituania preia preşedinţia UE din iulie 2013 până la sfârşitul anului.

Luxemburg. Susţine aderarea României la Schengen în sensul că nu se opune, fiind unul din statele care ar merge alături de opozanţi la vot. Luxemburg impune restricţii pe piaţa muncii, pentru români şi bulgari. Jean-Marie Halsdorf este ministru de Interne şi al Apărării şi membru al Partidului Popular Social Creştin, afiliat Popularilor Europeni.

Ungaria. Susţine aderarea României la Schengen. Sandor Pinter este ministru de Interne, neafiliat politic, fost şef al Poliţiei. Ungurii au susţinut aderarea României şi Bulgariei, cât timp au avut preşedinţia UE, în 2011.

Malta. Susţine aderarea României la Schengen. Chris Said este ministru al Justiţiei şi membru al Partidului Naţionalist, afiliat Popularilor Europeni.

Olanda. Se opune aderării României la Schengen. Ronald Plasterk este ministru de Interne şi membru al Partidului Muncii, afiliat Socialiştilor Europeni. Olanda s-a opus de la bun început aderării României la Schengen, fiind statul care a impus corelarea aderării cu un raport pozitiv pe Justiţie în cadrul MCV, lucru fără nicio legătură legală cu Tratatul Schengen. Olanda impune restricţii pe piaţa muncii, pentru români, până în 2014.

Austria. Se opune aderării României la Schengen. Johanna Mikl-Leitner este ministru de Interne şi membră a Partidului Poporului, afiliat Popularilor Europeni. Austria are restricţii pe piaţa muncii pentru români, până în 2014.

Polonia. Susţine aderarea României la Schengen. Jacek Cichocki este ministru de Interne, independent politic. Polonia a susţinut România când a avut preşedinţia UE.

Portugalia. Susţine aderarea României la Schengen. Miguel Macedo este ministru de Interne şi membru al Partidului Social Democrat, afiliat Popularilor Europeni. Macedo şi-a exprimat public sprijinul pentru aderare.

Slovenia. Susţine aderarea României la Schengen. Vinko Gorenac este ministru de Interne şi membru al SDS, Partidul Democrat, grupare afiliată Popularilor Europeni.

Slovacia. Susţine aderarea României la Schengen. Robert Kalinak este ministru de Interne şi membru al Direcţiei Social-Democraţie, grupare afiliată Socialiştilor Europeni.

Finlanda. Se opune aderării României la Schengen. Paivi Rasanen este ministru de Interne şi şefă a Creştin Democraţilor finlandezi, afiliat Popularilor Europeni. A fost alături de Olanda, blocând aderarea României în 2011 şi cerând un raport pe justiţie MCV pozitiv. Între timp a renunţat să se opună public, însă nu consideră rezolvată problema romilor şi a corupţiei din României.

Suedia. Susţine aderarea României la Schengen. Beatrice Ask este ministrul Justiţiei şi membră a Partidului Moderat, formaţiune afiliată Popularilor Europeni.

Marea Britanie. Nu se opune aderării României la Schengen, având în vedere că nu face parte din Acord. Theresa May este ministru de Interne şi membră a Partidului Conservator, afiliat la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor din Parlamentul European. Marea Britanie impune restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până în 2014.

gandul.info