Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea menţinerii statutului de instituţie publică a Registrului Comerţului. "Referitor la mediatizata iniţiativă a domnului Mihai Vlasov de a discuta cu decidenţii politici despre transferul Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), facem publică poziţia membrilor CNIPMMR de susţinere a statutului actual de instituţie publică a Registrului Comerţului, în subordinea Ministerului Justiţiei. Poziţia CNIPMMR are în vedere impactul semnificativ negativ asupra mediului de afaceri în cazul aprobării trecerii Registrului Comerţului la CCIR", se arată într-un comunicat al Consiliului, remis Curierului Naţional.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România spune că preluarea Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ va avea efecte negative asupra: îndeplinirii în mod obiectiv şi echidistant a serviciilor publice stabilite în sarcina Registrului Comerţului (scopul Camerelor fiind acela de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor în raport cu autorităţile publice); aplicării prevederilor comunitare în domeniul furnizării informaţiilor către cei interesaţi în timp util; aplicării sancţiunilor comercianţilor, membri ai camerelor, pentru nerespectarea acquisului comunitar transpus în legislaţia română (pentru neîndeplinirea obligaţiilor de publicitate); înregistrării unitare, stocării şi comunicării informaţiilor de interes, potrivit Directivei 2003/58, administrarea separată a oficiilor teritoriale periclitând administrarea reţelei, integritatea şi circuitul datelor; reducerea importantă a veniturilor bugetare, sume foarte mari (~40 mil. euro) urmând să fie trecute de la bugetul de stat, într-un buget privat, al Camerei de Comerţ, cu mărirea corespunzătoare a deficitului bugetar şi cu creşterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri. În cazul în care sunt disponibile la buget 40 mil. de euro, CNIPMMR solicită alocarea sumei respective pentru programe destinate IMM-urilor, pentru a fi în beneficiul tuturor întreprinderilor (618.077) şi nu al unui ONG. Consiliul consideră că pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privind înregistrarea comercianţilor şi reducerea birocraţiei  este strict necesară derularea unui dialog social real şi calitativ cu organizaţiile patronale, precum şi valorificarea practicilor europene în domeniu.  Vicepreşedintele CCIR, Vasile Bar, a declarat, ieri, că instituţia doreşte întoarcerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ, susţinând că şi mediul de afaceri vrea acelaşi lucru.