Condiţiile pentru pace propuse de un „criminal de război”
Dimensiune font:
Putin i-a transmis lui Erdogan în ce condiţii condiţii s-ar ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Printre altele, „criminalul de război”, aşa cum l-a numit preşedintele Biden, îşi doreşte o întâlnire faţă în faţă cu Zelenski
Preşedintele Vladimir Putin l-a sunat pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi i-a transmis care sunt condiţiile exacte ale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Potrivit lui Ibrahim Kalin, consilierul principal şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Erdogan, condiţiile ruseşti se împart în două categorii, iar prima “nu ar fi prea dificil de îndeplinit” pentru Ucraina. Pe de altă parte, a doua categorie de condiţii va presupune, cel mai probabil, o întâlnire faţă în faţă între Putin şi Zelenski, relatează BBC. Principala cerinţă din prima categorie este ca Ucraina să accepte neutralitatea şi să nu solicite aderarea la NATO.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pare să fi acceptat aceste condiţii, conform oficialului turc. Există şi alte condiţii în această categorie care presupun un proces de dezarmare a Ucrainei pentru ca Rusia să fie sigură că statul ucrainean nu reprezintă o ameninţare. De asemenea, Ucraina ar trebui să ofere protecţie limbii ruse şi să aplice procesul de “denazificare”. Această cerinţă este profund ofensatoare pentru Zelenski, care este evreu, iar unele dintre rudele sale au murit în Holocaust. Cu toate acestea, Turcia consideră că va fi uşor ca liderul ucrainean să accepte această condiţie, deoarece va fi suficient ca Ucraina să condamne toate formele de neonazism şi să promită că le va reprima. A doua categorie implică mai multe complicaţii şi se pare că Putin ar fi spus că este nevoie de negocieri în persoană între el şi preşedintele Zelenski înainte de a se ajunge la un acord asupra acestor puncte. Şeful statului ucrainean a spus deja că este pregătit să se întâlnească cu preşedintele rus şi să negocieze faţă în faţă. Oficialul turc a precizat doar că a doua categorie de condiţii vizează statutul regiunii Donbas (estul Ucrainei), şi al Crimeei. Deşi Kalin nu a intrat în detalii, se presupune că Rusia va cere guvernului ucrainean să renunţe la teritoriul din estul Ucrainei.
O altă presupunere este că Rusia va cere Ucrainei să accepte în mod oficial că peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, aparţine în prezent Rusiei.
Xi: “Un conflict nu este în interesul nimărui”
“Un conflict nu este în interesul nimănui”, i-a spus vineri preşedintele chinez Xi Jinping omologului său american Joe Biden, într-un apel video securizat, potrivit televiziunii chineze de stat CCTV. Şeful statului american încearcă să-şi îndemne omologul chinez să se distanţeze de preşedintele rus Vladimir Putin. De la începutul războiului din Ucraina, China şi Rusia au părut a fi şi mai strâns legate. Dar de ce a trebuit ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, să se întoarcă la Moscova, în timp ce zbura deasupra Siberiei, în drum spre Beijing? Publicaţia Bild din Germania, precum şi site-uri austriece şi elveţiene au scris despre acest retur ciudat, neexplicat oficial, al ministrului lui Putin. Serghei Lavrov a zburat joi seară în direcţia Chinei. Aeronava oficială s-a oprit apoi brusc, deasupra Siberiei. În loc să meargă la Beijing, ministrul Serghei Lavrov s-a întors din drum. De atunci s-au iscat tot felul de întrebări referitoare la incident. Presa speculează că Putin i-ar fi ordonat ministrului său de Externe să se întoarcă la Moscova. Iar acest lucru s-ar fi petrecut „la scurt timp după ce conducătorul rus şi-ar fi pregătit cetăţenii că vor urma timpuri grele”, scrie nau.ch.
O altă teorie este că vizita lui Lavrov în China ar fi fost contramandată pe nepusă masă. Un lucru este însă cert: China a fost până acum foarte prudentă în criticile sale la adresa Rusiei. Toate părţile din războiul din Ucraina au fost chemate să facă pace şi s-ar fi spus de la Beijing că Occidentul este în principal vinovat pentru situaţie.
Putin, „cenzurat” de televiziune de stat
Vladimir Putin este creditat cu 77,2% opinii favorabile, arată un sondaj realizat de Institutul VTsIOM în perioada 7-13 martie. Liderul de la Kremlin era creditat în urmă cu o săptămână cu 74,6% opinii favorabile, o creştere de 2,6 puncte procentuale. Institutul VTsIOM este un institut de sondare a opiniei publice deţinut de către stat. De altfel, zeci de mii de persoane s-au adunat la Moscova, vineri, pentru a sărbători anexarea Crimeei de către Rusia.
Stadionul Lujniki de la Moscova era “plin ochi”, potrivit corespondentului Financial Times în capitala rusă. Acest stadion a găzduit finala Cupei Mondiale, în 2018. Angajaţi de la stat au fost aduşi cu autobuzul pe stadion, potrivit FT. Un clip video în care steaguri ucrainene sunt atuncate pe jos a fost proiectat la stadion. Vladimir Putin a urcat pe scenă şi a ţinut un discurs. Apoi, el “dispărut” în mod brusc de pe ecrane. Putin era pe cale să laude eroismul militarilor ruşi angajaţi în lupte în Ucraina, în faţa a zeci de mii de persoane, moment în care televiziunea publică rusă Rossiya-24 a început să difuzeze alte momente de la acest eveniment, discursuri oficiale şi cântece populare. Rossiya-24 a reluat, un sfert de oră mai târziu, difuzarea intervenţiei liderului de la Kremlin, difuzând discursul cu întârziere. Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că transmisiunea în direct a fost întreruptă din cauza unei “pene tehnice la un ser ver”.
Zelenski, propus la Nobelul pentru Pace
Mai mulţi oameni politici din mai multe ţări europene, inclusiv din România, au cerut într-o scrisoare deschisă ca preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi poporului ucrainean să le fie decernat Premiul Nobel pentru Pace. Semnatarii scrisorii - datată 11 martie, potrivit Euractiv - au solicitat Comitetului Nobel din Norvegia să prelungească până la 30 martie termenul pentru nominalizările la premiul din acest an, care sa încheiat oficial la 31 ianuarie, invocând “evenimente istorice fără precedent”, mai exact, războiul dintre Rusia şi Ucraina. “Lumea este tulburată de imaginile războiului care sosesc din Ucraina. Milioane de familii trăiesc acum cu frică, locuinţele şi vieţile lor sunt ameninţate de bombardamente şi de o armată invadatoare. Suntem martorii curajului oamenilor din Ucraina în faţa acestui război declarat de Rusia”, se menţionează în scrisoare. Scrisoarea a fost semnată până în prezent de 36 de oameni politici, majoritatea olandezi, dar pe ea figurează şi politicieni din ţări precum Regatul Unit, Germania, Suedia, Estonia, Bulgaria, România şi Slovacia. Euractiv menţionează că nu există precedent istoric de prelungire a termenelor de depunere a candidaturilor la Comitetul Nobel.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau