Excluderea lui Mugur Isărescu s-ar putea produce după ce legea va apărea în Monitorul Oficial. Îi este periclitat locul în Academia Română

În cursul zilei de marți, 25 iunie 2024, Senatul a adoptat o propunere legislativă care stabilește că foștii lucrători sau colaboratori ai Securității nu pot fi membri ai Academiei Române. Mugur Isărescu ar fi putut fi vizat de această lege, însă demersurile pentru constatarea definitivă a calității sale de colaborator al Securității nu au fost duse până la capăt.

Legea adoptată de Senat în cursul săptămânii trecute stabilește că foștii lucrători su colaboratori ai Securității și persoanele cu condamnări definitive la pedeapsa privativă de libertate nu pot fi membri ai Academiei Române. Printre cei care ar putea fi afectați de această nouă lege se numără și guvernatorul României, Mugur Isărescu. Totuși, demersurile pentru constatarea faptului că acesta ar fi fost colaborator al Securității s-au blocat într-o decizie CCR.

„Nu pot fi membri ai Academiei Române cetățeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă prin care se constată că au fost lucrători sau colaboratori ai Securității și au desfășurat activități de poliție politică și nici cetățeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească”, prevede proiectul de lege.

Mugur Isărescu riscă să fie exclus din cadrul Academiei Române

Potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate în perioada în care era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele invocate arată că încă din anul 1979, actualul guvernator al României ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin și sursă. În plus, Isărescu ar fi furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist.

Nota de adoptare a propunerii legislative a fost citită de vicepreședintele Senatului, Sorin Cîmpeanu, care a condus ședința de marți a plenului.

„Menținerea standardelor de integritate morală și profesională la un nivel înalt într-o țară fostă comunistă nu face altceva decât să consolideze principiile de demnitate și transparență care stau la baza instituțiilor publice de înalt prestigiu, cum este Academia Română. Prin acest proiect de lege dorim să transmitem un mesaj clar că România se angajează în promovarea valorilor democratice și că instituțiile noastre academice țintesc să fie piloni ai unui stat fondat pe acestea. Este imperativ să garantăm că Academia Română este compusă din oameni integri care să ofere contribuții de valoare pentru progresul științific și cultural al țării noastre”, se mai arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române va fi dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.