Ministrul a anunţat ieri că Guvernul o va modifica în acest an, după ce mai mulţi oameni de afaceri au contestat actualele proceduri

Patronatele din construcţii au cerut în numeroase rânduri introducerea unor condiţii cumulative astfel încât să fie mai dificilă deschiderea procedurii împotriva unei societăţi cu vechime, patrimoniu şi portofoliu de clienţi

Ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediul de Afaceri, Maria Grapini, a anunţat ieri că  Legea insolvenţei va fi modificată în acest an, după ce actul normativ a fost contestat de foarte mulţi oameni de afaceri. "Legea insolvenţei este pe masa de lucru a Guvernului. Extrem de mulţi din mediul privat spun că legea este păguboasă pentru cei corecţi, în condiţiile în care furnizorii nu îşi mai pot încasa banii pentru că partenerii lor intră în insolvenţă. Deci, avem în program modificarea Legii insolvenţei", a spus Grapini.
Potrivit unor surse oficiale, modificările aduse legii vor viza introducerea unor condiţii mai stricte de intrare în insolvenţă şi micşorarea duratei de închidere a acesteia.
Patronatele din construcţii au avansat, de-a lungul timpului o serie de propuneri menite să îmbunătăţească Legea insolvenţei, astfel încât cerinţele Comisiei Europene, făcute publice în cadrul consultării publice lansate la sfârşitul lunii martie 2012, să fie pe deplin satisfăcute. Printre propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei insolvenţei, în principal pentru a proteja societăţile comerciale mijlocii şi mari de exercitarea în mod abuziv de către creditori a acţiunilor şi cererilor în justiţie întemeiate pe Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, se numără modificarea valorii-prag şi a perioadei minime la care poate cerută insolvenţa, precum şi introducerea unor condiţii astfel încât să fie mai dificilă deschiderea procedurii împotriva unei societăţi cu vechime, patrimoniu, portofoliu de clienţi. "Propunem modificarea valorii-prag prevăzute la art. 3 pct 12 din Legea 85/2006, privind procedura insolvenţei, de la suma de 45.000 lei cât este în prezent, la o sumă de cel puţin 100.000 lei", au precizat, la cererea Curierului Naţional, reprezentanţii Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Aceasta este în prezent stabilită la suma de  45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.
Un alt aspect important, care ar putea proteja societăţile comerciale mijlocii şi mari de exercitarea în mod abuziv a acţiunilor în justiţie ar putea fi modificarea termenului de 90 de zile, prevăzut la  art.3 pct.1 şi pct. 6 din Legea 85/2006, care reprezintă vechimea minimă de la scadenţă pe care trebuie să o aibă creanţa creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei.
"În varianta actuală a legii, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 90 de zile. Creditorii, inclusiv cei bugetari, vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăşi suma de 45.000 lei. Într-o variantă viitoare a acestui articol, noi am propune ca vechimea minimă a creanţei creditorului îndreptăţit să fie de 120 de zile de la data scadenţei, pentru a da posibilitatea debitorului să îşi procure lichidităţi", au explicat reprezentanţii ARACO.

CITR: Ar trebui acordate credite pentru redresare

Reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR) au declarat anul trecut pentru Curierul Naţional că firmele solide din punct de vedere financiar, dar care întâmpină dificultăţi pe termen scurt, ar putea ieşi din insolvenţă sau evita să intre în această procedură dacă li s-ar oferi o nouă şansă prin acordarea unor noi credite menite să le redreseze financiar, propune Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). "Credem că este necesar să se accelereze procedura de ieşire de pe piaţă a companiilor fără şanse, ceea ce ar duce la o curăţare a mediului economic de acest tip de societăţi. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte procedura de hair cut credem că sunt necesare reglementări mai ferme şi măsuri clare prin care să se asigure independenţa practicienilor în insolvenţă faţă de creditori, pentru a putea aplica fără ezitare măsuri de ştergere a datoriilor în insolvenţă atunci când este necesar şi benefic. De asemenea, este necesar să se confere garanţii suplimentare de recuperare a oricărui credit acordat în perioada de insolvenţă pentru redresarea întreprinderii. O soluţie ar putea fi prioritatea absolută şi în faţa creditorilor garantaţi la restituirea sumelor, pentru investitorii care acordă creditare în procedura de insolvenţă", a afirmat Andrei Cionca.

În primele 11 luni ale anului trecut numărul firmelor care au intrat în insolvenţă a scăzut cu 1,7% faţă de perioada similară din 2011, când 15.410 de societăţi au ajuns în incapacitate de plată, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Firmele cu activităţi în comerţul cu amănuntul sunt cele mai afectate de lipsa lichidităţilor, domeniu urmat de sectorul transporturilor şi depozitării şi de industria prelucrătoare. La finele lunii noiembrie erau active în România peste un milion de firme.